Somn oceanic
Te chem! te chem...
Ecoul chemării se sparge.
Fără să pot fi oprită
aș vrea să mă uit umbră
stingându-mi inima
în ceva steril.
În rest, natura își urmează cursul
cu aceeași fatalitate - în piatră,
în firul de iarbă, în copac,
în om toată materia.
poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Și te chem
Și te chem iubito... încă,
Cu-al tău trup să îmi fii leac,
Timpului... să dai poruncă,
A mai sta cu noi... un veac.
Și te chem iubito... soare,
Cu-n surâs să mă topești,
Strălucindă ca o floare,
În amiezi... dumnezeești.
Și te chem iubito... seara,
Să mă strângi năucitor,
Până va-nceta chitara
A mai plânge de-al tău dor.
Și te chem... a câta oară
În adâncul unui vis,
A pătrunde fără scară,
Undeva... în paradis.
Și te chem... cerul de plânge
Spre decembrie... târziu,
Să fii dorul ce mă strânge,
Eu... destinul tău... să fiu.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața ca firul de iarbă
Viața trece ca firul de iarbă prin ac.
După ce trece, pune în ștreang
Propria moarte.
Moartea vrea să scape oricum
Din fluierul sângelui.
Nu se mai poate rotunji.
Îngenunchează,
Duhnește a umbră.
Viața trece firul de iarbă
Mai departe
Numărând ștreangurile crude!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Confuzie
Aduc adesea deasupra mea
O umbră
Și-adeseori nimic nu mi-aș putea dori
Decât să fiu:
O umbră
Fără să las o urmă
Pașii mei se-ndreaptă spre incert
Și vag și tot mai vag
Mă simt ca o nălucă pe nesfârșitele cărări
Înțepenită-acut de-un straniu vis
De-o altă umbră nevăzută
Mă regăsesc în vastul labirint albastru
Căutând o umbră a unui fir de rai
Aduc adesea-n fața mea
O umbră
Și-adeseori nimic nu m-ar putea salva
Decât să fiu:
O umbră
poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Partidul Român
Vă chem către suprema rațiune
Să vă lăsați de oarba vanitate,
Să fiți faptul ce sunteți, națiune
Ne împărțită pe vendete... Integritate.
Vă chem unirea s-o restabiliți
Eliminând pe diabolici cu ambiții.
Precum anceștrii, caști din nou să vreți să fiți;
Căci suntem ei, ori dispărem nefericiții.
Vă chem să fim cu toți o-ntregă ființă
Și să primim pe-oricine ne vrea bine;
Chiar de-s străini, să le-acordăm, de vor, căință,
Ne-ncununând pe tine și pe mine...
Vă chem românii-mprăștiați în pretutindeni
Să vă luați timp să fim cu toții din nou frați
-Ce-i refuzați și obligați în timp la vinderi-
Să nu mai vrem, de hoți și proști încolonați.
Vă chem cu mine să mă luați o mică parte,
Să credem șansa ce-o avem în viitor
Să trăim bine... Din onești cu multă carte
Și cu credință să fim iarăși un popor.
Vă chem reînoire-n unica partidă
Ce-a naturală ce-o avem un drept comun
Al nostru... Și-o Planetă să devină avidă...
O lume-ntreagă să se vrea... Partid Român!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai otravă în sărut
Repetabila greșeală... să te chem în gândul meu,
Să-mi inunzi iar cu iuțeală, inima cu dorul greu,
Să-mi pui lacăt la fereastră și la pas un plumb dospit...
Geana nopții prea albastră ochii iar mi i-a stropit.
Nu te vreau, deși în zare peste câmpul pustiit
Te văd alergând sub soare și cu părul despletit,
Ești nălucă azi în gânduri, un blestem în haine roz
Ascunzându-te sub scânduri, răsfățându-te-n moloz.
Repetabila greșeală... să te chem în nopți târzii
Într-o lume ireală și sperând că n-ai să vii,
Lasă-mă la malul mării să te știu cum te-aș fi vrut...
Dar să nu-mi răspunzi chemării... ai otravă în sărut.
poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunț matrimonial
te chem femeie nenumită
să-mi vii în visul nevisat,
dar la chemare rămâi surdă
și uiți, și uiți că te-am chemat.
te chem, te chem mereu, femeie
dar la chemare n-am ecou
și dacă sterp rămâne visul
eu o să mi te chem din nou
să-mi vii femeie cu ochi verzi,
cu părul blond, picioare lungi
să-mi vii în visul nevisat
și spleenul inimii s-alungi.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te chem
Mă-ntorc să te aflu în visele mele
În somn mângâiată de tine să fiu
Din margini de ceruri sub ploaia de stele
Din margini de lume mă-ntorc să Te știu.
Te chem pentru omul ce nu vrea să-audă
Cu mâinile-ntinse și sufletul treaz
Și-atunci când purta-vei povara cu trudă
O lacrimă caldă să-Ți fiu pe obraz.
Te chem pentru mine, atinsă de vină
Cu luna în pleoape și-o sta căpătâi
Te chem îmbrăcată în cer și lumină
Învață-mă, Doamne, cuvântul dintâi!
Primește-mă, Doamne, primește și pune
Cununa-nflorită pe creștetul meu
Când cerul va-ncepe prin stele să sune
Să stau printre ele să-Ți cânt, Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea (6 iunie 2003)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai...
Și-n amurg, de noapte, plin
Tu mă chemi... de-ar fi să vin
Eu te chem... de-ar fi să mor
Caci totu-i trecător...
Și te chem cât mai aproape, "Hai"
Niște liniște să-mi dai...
Haide mamă, haide mamă
Tot acolo langă poartă,
Lângă casa din povești,
Fără a mai aștepta vești,
De la ce-i ce nu mai sunt
Pe al patriei pământ.....
Și te chem pe tine tată,
Să fim toți, ca niciodată,
Printre picături de ploaie
Să notăm versuri pe foaie,
Și să visăm la ce-i frumos
Și să cad pe gânduri curios...
poezie de Mihaela Eva
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Chem vântul
Chem vîntul
Să mi se joace-n păr,
Închipuindu-mi
Că sunt degetele tale...
Că esti mîngâiere
Într-adevar...
poezie de Viorica Sălăjeanu
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație
Eu chem iubirile, pe cele care, frânte și urmărite de coasa verii, înmiresmează seara cu lenea lor cea albă.
Coșmar nu mai exită, dulce insomnie perpetuă. Nu mai există ură. Există numai pauza unui bal a cărui intrare e pretutindeni în negurile cerului.
Eu vin înaintea șopotului fântânilor, la finalul cioplitorului în piatră.
Pe lira mea o mie de ani nu cântăresc nici cât un mort.
Eu chem îndrăgostiții.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din mări de adâncuri
Din mări de adâncuri Te chem, Domnul meu
Când noaptea-și apasă povara de vise
Pa mâinile mele-ntinse spre Tine și eu
Aștept la răspântii cu pleoapele-nchise.
Din mări de adâncuri Te chem, Dumnezeu
Când stau cu făptura bătută de stele
Când stelele-mi cântă și-mi cântă mereu
Și nu mă mai lasă ascunsă în ele.
Din mări de adâncuri Te chem, Dumnezeu,
Cu fruntea lovită de-un fulger spre seară
Și ard în lumină când sufletul meu
Se-ndreaptă spre Tine, lumină să ceară.
Din mări de adâncuri Îți strig, Domnul meu,
Ia-mi toată durerea și pune-i un nume,
În brațele Tale să fie mereu
Uitată de toată durerea din lume...
poezie de Adriana Cristea (2 iunie 2003)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te chem...
Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
Cu vise albe să măturăm noaptea treptele cerului
și ca-ntr-un dans în care întunericul
se-mbrățișează cu lumina, cu chipul împrospătat
de răcoarea primilor stropi plumburii, să te simt atât
de aproape încât să mă sprijin cu sufletul de inima ta.
Te chem să ascultăm cântecul toamnei!
În valuri de purpură să mă-nvălui și-n timp ce sfarm
cu-al meu sărut timpul dintre două tăceri, în ceasul când privirea ne-mprumută culoarea pădurii, poteci de flăcări, mocnind a iubire, să croim iar zeul stăpân al cuvântului peste filele nopții să ne-mpreune și să fim, din nou, doar unul.
poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Sabina Raducanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudine
te alung... și te chem
te caut... te uit
te cert și te-alint!
cu tine în gând
pământ de ating
inima-mi sare
în depărtare
te-alung din suflet
din gând...
rămâne un gol
și te chem!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

chem
Vine toamna
e vremea să-mi chem ursitoarele
să le fac unghiile
le voi tăia din carne, cu lac sidefiu le voi da,
să le fac părul în două cozi groase
transfuzii viole-aurii să le fie sângele nou
le voi cere primele zăpezi dedicate exclusiv
mie
iarna să vină cu drum pentru că nu mă tem
nu mă mai tem de înzăpeziri
vine toamna și mă simt de parcă ar fi
și un al cincilea anotimp undeva aproape
iminent
Chem chemările înțelenite, mirările deja
locuiesc aici precum fricile
care și ele își caută
înnoirea
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea
mă crezi nu mai știu
cum te chemă nu
mai știu cum te cheamă
și atunci
te chem cu o teamă... o
teamă te chem
poate nici nu ești tu
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu cu inima...
De un timp anume știu ce e suferința
din înșelăciune, iubire, durere sau credința,
toate le pun în vers, dar aș vrea să tac
îngerii nopții îmi spun să mă împac,
cu gândul meu și locul unde-mi aștern,
cu îngerul credincios, duios pe care eu îl chem,
ce m-ajută să scriu cu inima fiecare vers,
bună să vă fie azi inima, ca să dau un sens...
poezie de Eugenia Calancea (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

O spaimă
port o spaimă
în suflet
portofelul din piele de ră
suflet e plin
cu bancnote de fum
(?!)
chem
nu chem pompierii
flăcările
s-au scuturat
demult
respiram un alt vaier
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudine
te alung... și te chem
te caut... te uit
te cert și te-alint!
cu tine în gând
pământ de ating
inima-mi sare
în depărtare
te alung din suflet
din gând...
rămâne un gol
și te chem!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să fiu copac
și să te protejez cu ramurile mele
fără să te strâng prea tare.
Aș vrea să fiu copac
și în tăcere să-ți ofer alinare
în timp ce te odihnești la umbra crengilor mele.
Mi-aș dori să fiu copac
Pentru a te apăra de loviturile vântului,
Pentru a-ți îngige răăcinile-n pământ
și să te sprijin atunci când vei rămâne fără putere.
Mi-aș dori să fiu copac
și noaptea să cer vântului
să-ți șoptească ceea ce-mi spune inima.
citat din Alessia de Falco & Matteo Princivalle
Adăugat de Doina Maria Tudor

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar gesturi
Aș vrea să știu
O rugă a-mplinirii
Să-i spun iubirii - șoaptă
Iar tu să-mi fii - cuvânt.
Lumini incandescente
În nopțile tăcerii,
Să-nalțe doruri sfinte
Pe cerul dintre noi...!
poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!