Nemaipomenita dihanie
Dihania dezgustătoare, precum un ciclop caraghios,
închide calea grațioasei turme.
Opt glume proaste îi țin de podoabe, divizându-i nebunia.
Cu pioșenie Dihania prăjește ceva-n văzduhul rustic.
Șoldurile-i lăbărțate și revărsătoare o dor, gătindu-se
de-a se despovăra.
De la copite la colții săi fără rost, o-nvăluie duhoarea.
Astfel mi se-arătă în friza din Lascaux, mamă fantastic
deghizată,
Înțelepciunea cu ochii plini de lacrimi.
poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
- peisaj
- Peisajul, la fel ca prietenia, este râul nostru subteran. Peisaj fără ținut.
definiție clasică de Rene Char în Corespondență 1946 - 1959 (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul-pasăre mort și bizonul trăgând să moară
Lung corp care întruchipase entuziasmul exigent,
În prezent perpendicular pe rănitul Brut.
O, răpusule fără măruntaie!
Doborât de cel ce fusese mahăr și care, împăcat, moare;
El, dansatorul abisului, duh, mereu gata de-a naște,
Pasăre și fruct perverse de magii cu cruzime salvate.
poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine, mamă
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
Măicuța mea: grădină
Cu flori, cu nuci și mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuțo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor și omenie
Și cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom cuprinde
Și frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale brațe,
Mi-e dor de tine, mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ți caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.
O stea mi-atinge fața
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
poezie celebră de Grigore Vieru (17 octombrie 1994)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Ne zbatem între aviditatea de a cunoaște și disperarea de a fi cunoscuți.
citat celebru din Rene Char
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi place omul nesigur de scopurile lui, așa cum e, în aprilie, arborele fructifer.
citat din Rene Char
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când zăpada adorme, noaptea își cheamă câinii înapoi.
citat clasic din Rene Char
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un poet trebuie să lase urme ale trecerii sale, nu dovezi.
citat clasic din Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori încetăm să vorbim cu cei pe care-i iubim, dar nu despre tăcere e vorba.
citat clasic din Rene Char
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerbii negri
Apele șușotesc la urechea cerului.
Cerbilor, voi ați sărit spațiul milenar,
Tenebrele stâncii la mângâierile văzduhului.
Vânătorul ce v-a doborât, geniul ce v-a văzut,
Ca eu să le iubesc pasiunea, de pe largul meu țărm!
Și dacă aș fi avut ochii lor, deodată la ce aș spera?
poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea e când nu-ți poți stăpâni emoțiile, ești fie veselă, fie tristă, râzi precum copiii pentru un lucru de nimic, și mai ales noaptea te pomenești fără motiv cu ochii plini de lacrimi.
Mazo de la Roche în Jalna
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoș, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu și-l zvârle în cireada boilor ș-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, și-om scăpa de supărare.
Ion Creangă în Punguța cu 2 bani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Certitudine
Fără viitor sensibil nici capitală de scurtat.
Fără pericolul viclean al clorului la stăvilarele care-i adăpostesc insula publică,
Rezerva mea.
Fără lucirea aceasta de talion perforând hidoasele pietre de moară în care m-am frământat.
Fără comedianții întârziați cu brațele încărcate de liliac.
Fără perfecțiunile acestea găunoase atrăgătoare ca rotunjimea clasică.
Mesager însângerat în emoția capcanei, odată terminat concediul datorit furtunii.
Te îmbrățișez fără elan, fără trecut, o, diluviană amantă, indice adult.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu putem realiza imposibilul, dar îl putem folosi ca lanternă.
citat clasic din Rene Char
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei care vin pe lume pentru a nu o tulbura, nu merită nici respect, nici îngăduință.
citat din Rene Char
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel de mamă
Noi cu toții avem 3 mame:
una-i mamă pe Pământ,
una este Mamă-n Ceruri,
iar a treia e Natura,
ce ne-nvață ce-i frumosul
prin miros de albi nuferi
și-n dulce zbor de fluturi..
Dar, noi fii nerecunoscători
uităm că ochii noștri
se vor oglindi mereu
în văi, munți și ape limpezi,
căci, Natura este mama...
Mama noastră... a tuturor.
Azi distrugem tot ce este mai frumos...
Florile și iarba verde
se vor stinge fără rost,
căci, noi oameni
fără suflet
otrăvim natura vie,
negândindu-ne vreodată
cât de greu o să ne fie...
Fără roua dimineții,
fără roze cu parfum îmbietor...
Doar izvoarele secate
și copacii fără frunze,
ne vor aminti mereu
că natura a fost prezentă
și a fost Mamă peste tot...
Tot ce-a fost viu și frumos!
Lacrimi reci, de sânge, parcă
se preling acum din ramuri
și Natura ne șoptește,
printr-un suspin dureros..
Să o lăsăm să trăiască,
căci, de n-am mai avea Mamă....
Vom fi simpli muritori
într-un haos monoton..
Fără dulce aer proaspăt,
fără iarbă de mătase..
Și cât vei vedea cu ochii
câmpiile vor fi pustii,
doar cu pâclă peste vii...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi doi
Noi doi și... cina cea de taină... Neingerate sentimente...
Surâs de... dorul din privire și multe lacrimi inocente...
Ce rost ar mai avea iertarea?! Simțim gustul amar al pâinii,
Dospită-n sufletul durerii, sub tremurul tăcut al mâinii.
Ce rost această suferință ce pare fără de sfârșit?!
Ce rost și că iertarea noastră într-o secundă a murit?
Are vreun rost atâta ură?! Singurătate?! Alungarea
A tot ce-a fost frumos în viață? Ce rost mai are resemnarea?!
Ne dor săruturile vremii! Șuvița de fior tăcută,
Trecând prin noi precum un clopot, trecând prin noi precum o undă...
Că ne-am iubit, e-o întâmplare, etern rămasă-n aminitre...
Dar nu-i decât o firmitură dintr-un crâmpei de fericire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ochii tăi citisem
În ochii tăi citisem iubire dinadins
Și-n calea vremii steaua mea
O clipă s-au aprins.
Apoi ca foi uscate, văzduhul coperind,
Văzui nădejdi și fericiri
Naintea mea pierind.
Dup-acea dulce clipă, ce-atâta mă uimea,
Nainte chiar de-a răsări
Se stinse steaua mea.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Și am privit adânc și am vazut înțelepciunea, nebunia și prostia... Totuși am vazut că are precădere înțelepciunea asupra neroziei, precum precădere are lumina asupra întunericului.
în Septuaginta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe înălțimi
Așteaptă-mă încă puțin
Curând va trebui să vin
Să spintec frigul care ne reține.
Nor, în primejdie de moarte ca și mine.
(În casa noastră era o prăpastie.
De aceea am plecat și ne-am stabilit aici.)
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schiță a prizonierului
O dragoste a cărei gură e un buchet de cețuri,
Se naște și dispare.
Un vânător va merge în urmărirea ei, pândarul va afla,
Și amândoi, curând, se vor urî, apoi, toți trei cu ură se vor blestema.
Afară e ger, frunza trece prin pom.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!