John Dillinger: Am crescut la o fermă din Mooresville, Indiana. Mama a fugit când eu aveam trei ani, tata mă bătea până nu mai ştiam de mine, pentru că habar n-avea cum să mă educe altfel. Îmi plac baseball-ul, filmele, hainele de calitate, maşinile rapide şi îmi placi tu... ce altceva mai vrei să ştii?

replică din filmul artistic Inamicii publici
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Dillinger (făcând semn spre banii de pe masă): Ăştia sunt banii dumneavoastră, domnule?
Casierul băncii (speriat): Da.
John Dillinger: Noi am venit aici pentru a lua banii băncii, nu pe ai dumitale. Ascunde-i.

replici din filmul artistic Inamicii publici
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Dillinger: Singurul lucru care contează este unde pleacă cineva.
Billie Frechette: Şi tu unde pleci?
John Dillinger: Oriunde vreau.

replici din filmul artistic Inamicii publici
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stacey (când Eric o invită la cină la el acasă): La tine acasă? Va fi şi tatăl tău acolo? Pentru că atunci vin.
Eric: Bine... ce, îl placi... îţi place de tatăl meu? (Stacey priveşte în altă parte şi se joacă cu părul.) O, Doamne, îl placi pe tata?
Stacey: Ştii cumva dacă are pe cineva?
Eric: Da, pe mama! Şi au cumpărat mobila împreună, aşa că da, cred că e o relaţie destul de serioasă.

replici din filmul serial Anii '70
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac maşinile rapide şi campionii. De aceea am câştigat toate meciurile.

citat din Martina Hingis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melvin Purvis: Ce vă ţine treaz nopţile, domnule Dillinger?
John Dillinger: Cafeaua.

replici din filmul artistic Inamicii publici
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lynn Bracken (în pat, atinge o cicatrice de pe umărul lui Bud): De unde ai căpătat-o?
Bud White: Când aveam doisprezece ani tata a vrut s-o lovească pe mama cu o sticlă. Eu i-am stat în cale.
Lynn Bracken: Ai salvat-o.
Bud White: Nu pentru mult timp.
Lynn Bracken: Îmi pare rău, Bud, nu este treaba...
Bud White: M-a legat de calorifer. L-am privit cum o omora în bătaie pe mama cu un levier. Apoi ne-a lăsat acolo. Trei zile au trecut până ne-a găsit un ofiţer rătăcit... Nu l-au găsit niciodată pe tata.
Lynn Bracken: De asta ai devenit poliţist? Ca să fii chit?
Bud White: Posibil.

replici din filmul artistic L.A. Confidential
Adăugat de Adelina Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ministru

am fost maidanez
am doctoratul şi un dulap
plin
cu masterate!
când eram mic stăteam în marginea satului
aveam toaleta în păpuşoi
în natură
că aşa era la noi!
tata când era beat, mă bătea
mama spăla podelele la primarul din sat
am ieşit din părinţi deştepţi
nu-i aşa?
vărul meu vieţuia în mahalaua oraşului
era cam prostuţ, dar executa tot ce-i ziceam eu!
aveam în mine o mare ciudă
că mâncam numai cartofi şi aveam ghiozdanul rupt
de aceea mi-am pus în minte
să ajung mare
la oraş, ca să le arăt eu ce pot!
pe văru-miu l-am făcut preşedinte
de tribunal
acum am maşină la scară
şi servitor
pe-a carui spinare semnez
decrete!
am ajuns ministru
astazi am dat o ordonanţa de urgenţă
ca cei care fură
să fie reeducaţi în clase de şcoală
la fără frecvenţă

poezie de Viorel Muha (aprilie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost şi eu

1. Am fost şi eu copil, ce-i drept.
Aveam şi eu, prieteni strânşi la piept.
Aveam şi eu, vise mari de împlinit.
Aveam şi eu, un timp de neoprit.

2. Aveam şi eu, o fată pentru care să compun.
Aveam şi eu, persoane pe care să le sun.
Aveam şi eu, experienţe de iubire.
Aveam şi eu, ceva legat de tine.

3. Aveam şi eu... dar nu aveam.
Aveam şi eu... dar nu ştiam.
Aveam şi eu... dar nu perfect.
Aveam şi eu... un "eu" defect.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata mă bătea că eram rău. Dar nu-mi spunea cum să fac să nu mai fac. Cleopatra a avut tare mare noroc de bunicul ei. Dacă tata nu era aşa de dur cu mine, dacă nu mă bătea aşa de tare, eu nu aş fi fost aşa de bun cu fiica mea.

citat din Pavel Stratan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fugit...

Am fugit ades de mine,
Fără să mai iau în calcul
Că nu ştiu unde mă duc...
Lovindu-mă iar cu capul
De propria goliciune!

Am fugit mereu de lume,
Chiar dacă nu am putut
S-o evit, cum am sperat,
Dar măcar am început
De ea, a nu mă mai teme!

Am fugit mereu de tine,
Cel ce ştii atât de multe!
Mai puţin esenţa vieţii...
Ştii tu? Lucrurile sfinte –
Cele care-ţi sunt străine!

Am fugit de toţi şi toate,
Mai puţin de slăbiciuni...
Am fugit, dar nu mai fug –
Nu mă mai tem de minuni,
Nu mai fug de realitate!

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (13 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Habar n-ai

Eu nu mai pot să-ndur, iubite,
Mă prăbuşesc pe dinăuntru,
Atâtea clipe otrăvite...
În inima-ţi, nu pot să intru!

Ne tot chemăm şi ne-alungăm,
De nu mai înţeleg nimica;
N-ai obosit să ne jucăm
De-a şoarecele şi pisica?

De ce vrei să mă chinuiesc
Şi de ce nu trăim frumos?
Dacă eu încă te iubesc
Din cerul 9 până jos!

Îţi place să mă ştii plângând?
Iubirea, pe tristeţe dai
Şi mă tot întreb: până când?
Ori, să iubeşti, habar nu ai?

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana

(În amintirea mamei mele, Alexandra)

Când eram de-o şchioapă,
mama mă ducea la biserică
şi se ruga în faţa unei icoane
a Maicii Domnului.
Dar eu,
de-acolo, de jos,
zăream doar chipul mamei,
reflectat de sticla protectoare
şi nu înţelegeam
de ce trebuia să vină până aici,
pentru a se ruga la ea însăşi,
când aveam şi acasă oglindă.
Abia când am crescut
şi am putut să văd
mai bine chipul Sfintei,
am sărutat-o,
mulţumindu-i lui Dumnezeu
că o pot vedea
şi acum,
în icoană,
pe Mama!

poezie de Pavel Lică din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Walter Stratford: Ai 18 ani, habar nu ai ce vrei. Şi nu vei ştii ce vrei până vei avea 45 de ani şi chiar dacă vei obţine ce-ţi doreşti, vei fi prea bătrână să mai poţi profita de asta.

replică din filmul artistic 10 lucruri nu-mi plac la tine
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joacă-te

Eu plâng... tu râzi şăgalnic, să mă-mpaci,
Te-ntreb de mă iubeşti... zâmbeşti şi taci;
Te joci... deşi ştii că eu altceva aş vrea...
Joacă-te cu mine, nu cu durerea mea!

Tumult de gânduri triste îmi trimiţi,
Răspuns la sute de-ntrebări, eviţi,
Mă zbat în gol, m-apasă acest jug greu;
Joacă-te cu mine, nu cu gândul meu!

Teama că te pierd m-inundă sufletul,
Iar în mine-a amuţit şi strigătul,
Habar nu ai că jocul tău e chinul meu,
Joacă-te cu mine, nu cu sufletul meu!

În pieptul meu bat tobe-n ritm nebun;
Spune-mi, ce vrei cu mine? Mă supun!
Vorbeşte-mi blând şi, mai ales, nu m-alunga,
Joacă-te cu mine, nu cu inima mea!

Nu ştii ce gol imens în urmă-ţi laşi;
Vii – tresalt; de pleci – mă dor ai tăi paşi,
Mă frâng absenţe lungi, ca şi tăcerea ta,
Joacă-te cu mine, nu cu iubirea mea!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mama am fost la biserica Baraţia, unde am văzut cel mai frumos preot din lume... am văzut foarte mulţi popi, niciunul nu era aşa... era cu trei capete mai înalt decât mine... o splendoare. Şi eu am vrut să fiu ministrant acolo, iar ea n-a ştiut cum să mă lămurească. Pe urmă s-a dus la popă şi i-a spus, explicându-i şi că sunt ortodox după tata. Eu mergeam cu ea la biserică. Nu aveam cum să nu mă duc, că rămâneam pe drumuri.

Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Naţional" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai mulţi dintre colegii mei de clasă nu aveau simţul fantasticului. Luau lucrurile aşa cum erau... Asta este o plantă, acela este un fotoliu. Dar, pentru mine, lucrurile nu erau atât de bine definite. Mama mea, care încă trăieşte şi care este o femeie plină de imaginaţie, m-a încurajat. În loc să spună: "Nu, nu, ar trebui să fii serios!", era încântată că aveam imaginaţie. Când m-am îndreptat către lumea fantasticului, m-a ajutat dându-mi cărţi să citesc. Am citit pentru prima oară Edgar Allan Poe când aveam doar nouă ani. Am furat cartea ca s-o citesc, pentru că mama nu voia să o citesc; credea că eram prea mic, şi avea dreptate. Cartea m-a speriat şi am fost bolnav timp de trei luni, pentru că am crezut în ea... dur comme fer, cum spun francezii. Pentru mine, fantasticul era perfect natural; nu aveam îndoieli deloc. Aşa erau lucrurile. Când le dădeam prietenilor mei genul acesta de cărţi, spuneau: Dar nu, noi preferăm să citim poveşti despre cowboy. Cowboy-i erau extrem de populari în acea perioadă. Eu nu înţelegeam asta. Eu preferam lumea supranaturalului, a fantasticului.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teo, băiatul lui tata

Patru aprilie e ziua în care mama
m-a făcut pe un pat de flori
o zi
de miercuri
luminată de cireşii ce plesneau de culoare
tata era dus la cârciuma din sat
să-şi mai înece amarul în vodca de 33 de grade
primită pe datorie până la salar
din când în când scăpa printre dinţi
ultima înjurătura învăţată de la bunicul
dus şi el cu o zi înainte de paşti
"futu-i amarul măsi de viaţă" şi
după câteva înghiţituri
de vodcă cu mâinile aşezate peste piept
îşi aştepta moartea de parcă
serviciul de urgenţă ar lucra numai pentru el

tata era un om bun
milostiv şi cumsecade
după ce golea jumătate din sticla cu vodcă
se ridica pe vârful picioarelor şi
"o lua din loc" pe lângă gardul de scândură al vecinului
clătinându-se precum
o barcă pe valuri aflată în derivă
şi să nu-l simtă mama se văicărea
că-l doare un picior
dar în ziua aceea de miercuri
patru aprilie
îmi spunea moaşa
după ce am mai crescut
că tata
avea sentimentul că l-a întâlnit pe Dumnezeu
şi că au stat la "una mică" la bufetul din sat
ca doi tovarăşi de drum
cu degetele aspre şi noduroase
şi-a pipăit obrazul lipit de burta mamei
şi cum parcă ar fi la celălalt capăt al lumii
a strigat "E băiat..."
şi de atunci am rămas "băiatul lui tata"
din când în când pipăi ultimul lucru
rămas de la el –
scrânciobul mucegăit de sub nuc

şi nu ştiu de ce
când mă apropii simt
că cineva se plimbă prin mine
tăcut
în răcoarea de sub cer Dumnezeu
an de an binecuvântează o zi

patru aprilie

poezie de Teodor Dume din carte, atlantida din suflet
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gestul suprem

Pentru că-ţi plac, iubire, pot
din dragoste un gest suprem,
să te sărut cam peste tot
să-ţi coc gogoşile cu gem?

Să te ador până îţi scot
din cap ideea de harem?
pentru că-ţi plac, iubire, pot
din dragoste un gest suprem...

Şampanii tu şi eu compot
trei zile-n pat, trei zile bem!
preferi şi cu? de nu, o scot
(... de lenjerie mov ori crem).
Pentru că-ţi plac, iubire... pot.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Trandafirul era frumos, dar treaba s-a terminat urât. Dascălul, o matahală fără suflet, n-avea habar de artă. A început să urle la mine, că i-am stricat banca... Ba m-a luat şi la bătaie... Şi, lucrul cel mai grav, mi-a confiscate unealta... (Tare, ţărăneşte) Mi-a luat briceagu', mă, oameni buni!... Pricepeţi au ba? (Pauză) Aşa că am fugit iar la Târgul Jiului...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima de mama

Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!