Sunt obosit de tine, Paris...

Sunt obosit de tine, Paris, şi de-ntomnare,
Şi cât de mult mi-e dor
De valul ce se umflă, de-a ierbii legănare
Sub vântul călător

Dar nu e nici o vrajă să poată să-mi ajute,
Paris, spre-a te uita,
Căci toamna ştie bine că frunzele căzute
Mă ţin în preajma ta.

poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris, ce mult îţi seamăn!...

Paris, ce mult îţi seamăn! Abia surâde-o clipă
Pe cerul tău o rază, şi-ndată s-a-nnoptat;
Iar când coboară frigul asupra ta, în pripă
Primăvăratic suflă zefirul parfumat.

Ca tine-s veşnic vesel, dar inima-mi se strânge,
Căci dulce prevestire şi cobe-mi este viaţa,
Şi-n timp ce bucuria ascunsă-n ochii-mi plânge,
O soartă mohorâtă îmi luminează faţa.

poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drum de noapte paşii...

Pe drum de noapte paşii îmi sună încă-n stradă,
Paris, şi tot mai merg prin ceaţă,
La ceasul când din umbră încep să se-ntrevadă
Căruţele ce trec spre piaţă.

Paris, suspin şi zâmbet şi cântec de ciocane
Şi somn posomorât şi greu,
Când Vesper licăreşte departe pe oceane,
De ce nu pot să dorm şi eu?

poezie celebră de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Al. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbărie

Chiar de le ştim că sunt limbute
Pe florentine, veneţiene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar şi bătrânele viclene,
De-ar fi lombarde ori ramlene,
Ori genoveze, ştiu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Cică ţin curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcodăceala, cum se ştie,
Celor nemţoaice ori prusace.
De-s egiptene, ori grecoaice,
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Bretone, svitere? să-nveţe,
La fel gascone, touluziene:
La Podul Mic, ştiu precupeţe
De peşti ce le-ar muţí; lorene,
Ori englezoaice, caleziene,
(Nu ştiu, ajunge câte-am zis?)
Nici picarde din Vallencienne,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Părinte, dă premiu de limbuţie
Pariziencelor, chiar dacă li-s
Talienele pizmaşe; dar, se ştie,
N-au plisc mai bun ca la Paris!

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatră neagră deasupra unei pietre albe

Într-o zi pe care deja mi-o amintesc
Voi muri-n Paris, pe vreme cu ploaie şi furtună,
Voi muri-n Paris, iar asta nu mă nelinişteşte,
Cu siguranţă toamna, într-o zi de joi, cum ar fi azi.

Trebuie să fie într-o zi de joi, pentru că azi, joi,
În vreme ce scriu aceste rânduri, mi-am abandonat umerii
Răutăţii. Niciodată, la fel de mult ca zi, nu mi-am întors
Şi direcţionat călătoria pe drumuri unde-s absolut singur.

Cesar Vallejo este mort. L-au lovit toţi,
Deşi nu le făcuse nimic,
Au dat cu bâta-n el cât au putut de tare şi de asemenea
Cu funii ude. Martori sunt: zilele de joi,
Oasele umerilor, singurătatea, ploaia şi drumurile...

* Vallejo chiar a murit, aşa cum a prezis, la Paris, chiar dacă nu într-o zi de joi şi nici toamna.

poezie de César Vallejo, 1892 –1938, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris: Mi-am făcut piercing în nas. Şi la o oră după ce am făcut asta, nasul meu s-a umflat, ajungând la de patru ori mărimea sa naturală, ceea ce a blocat căile nazale, fiindu-mi imposibil să respir. M-am dus la spital la urgenţe unde mi-au smuls chestia din nas şi m-au îndopat cu antibiotice. Am petrecut noaptea cu un pachet de gheaţă legat de faţă.
Rory: Vai, Paris.
Paris: Se pare că am fost alergică la porcăria de inel de metal pentru care am plătit 19.95 dolari ca să-mi fie înfipt în nas.
Louise: Ţi-ai făcut o poză?
Paris: Nu, Louise, nu am făcut o poză. Eram puţin ocupată, încercând să fac ca aerul să ajungă la creier, o povară cu care tu încă nu ai avut de-a face.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge, mamă...

Nu plânge, mamă, pentru mine,
Nu plânge, zău nu are rost,
Sunt val ce strigă ziua lumii
Şi noaptea uitå de ninsori

Nu plânge, mamă, nu e bine,
O lacrimă de-a ta, e mult
Mai bine lasă-mă pe mine
Să-mi duc necazul început!

Nu plânge, mamă, trece toamna
Şi frunzele se pierd pe drum,
Simt rodul dragostei în mine
Ce-ascunde amintiri de mult!

Nu plânge, mamă, n-am så mor,
Când vântul bate dinspre nord
Şi sufletul mi-e îngheţat
De dorul mare ce îl am!

Nu plânge, mamă, lasă aşa...
Sau hai să plângem împreună,
Ne ştergem lacrimile-n zori
Şi până-n seară se usucă!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă şi-n inima mea
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat şi nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezeşti simţurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă şi-n ochii mei
Şi mi-e dor, atât de dor de vocea-ţi blândă,
Căci doar tu tristeţea din inimă poţi să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi ştie să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă şi-n sufletul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de şoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă şi-n trupu-mi rece
Şi mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristeţe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă şi-n gândul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ţi ating inima şi sufletul... azi şi mereu,
Sperând să-mi îndeplineşti visele dorite...

poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claude Chavasse: În Paris, oamenii mănâncă mai bine, în Paris, oamenii fac dragoste... ei, poate nu mai bine, dar cu siguranţă mai des.

replică din filmul artistic Dragoste de după-amiază, după Claude Anet (30 iunie 1957)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie de toamnă

Iubite, mai trece şi-această toamnă,
Trec frunzele din nucul cel bătrân,
Iar sufletu-mi obosit mă îndeamnă
Să zidesc vise ce-n urmă ne rămân.

M-a cuprins melancolia dintr-odată
Privind culorile ce plutesc în vânt,
Nu mi-e bine fără tine niciodată,
Nici bine, mereu cu tine-n gând.

Iubite, iubirea ta n-are-un nume,
Este pustie ca şi toamna târzie...
Mi-i gândul să fug departe în lume
Să uit, să mă ascund în poezie...

De sub gene-o lacrimă îmi curge
Şi-n ea toamna aievea se-oglindeşte,
Iar nucul desfrunzit începe-a plânge
Văzând că timpul trece, nu se-opreşte.

Iubite, pleacă şi această toamnă,
Frunzele-mi sunt aşternutul rece,
Ş-un dor cumplit la iubire mă-ndeamnă
Trecând cu tine prin toamna ce trece.

poezie de Camelia Boţ (2 octombrie 2020)
Adăugat de Camelia Boţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris: Chiar pot să te sun?
Lorelai: La orice oră. Oricând.
Paris: O să te fac să te ţii de cuvânt.
Lorelai: Bine, nu e o ameninţare, scumpo, dacă cineva se oferă de bună voie.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris: Deci îţi plac părinţii tăi adoptivi?
Fata din cameră: Da.
Paris: Cred că e bine să fii adoptat. Dacă nu-ţi mai plac, renunţi la set şi te duci să cauţi originalele.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris: Mi-ai pierdut numărul de telefon?
Jamie: Nu, ţi l-am memorat.
Paris: Nu ai vrut să foloseşti numărul meu?
Jamie: Începeau cursurile.
Paris: De formare a numerelor de telefon? Cum merge?

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele se duc de-a valma pe covorul arămiu.
Toamna, răvăşind cenuşa, le priveşte cu dispreţ.
Vântul, ce pe-aripi le poartă, pare-a fi un ageamiu;
De-s căzute, fără vlagă, pentru el n-au niciun preţ.

catren de Mihaela Banu (17 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris

Paris - cimitir în care mormintele au mai multe etaje.

definiţie celebră de Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi să-i furi locul de la geam unei blonde care merge la Paris cu avionul?

Îi spui că locurile care merg la Paris sunt cele din centru.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Viorel Lis

În Bucureşti, micul Paris,
Conduce astăzi domnul Lis,
Meridional, cu părul rar;
Aşa Paris, aşa primar!...

epigramă de Corneliu Zeană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris

Paris - această tristeţe cubică.

definiţie clasică de Colette
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt obosit

Sunt obosit de vinul care l-am băut,
Sunt obosit de gerul care m-a supt,
Sunt obosit de-un dedesubt
De tine doar, de tine doar ştiut.

Sunt obosit de Viaţa ce-am trăit,
Sunt obosit de Moartea ce mă cheamă,
Sunt obosit ca n-am luat în seamă
Că eu de tine, că tu de mine, ne-am rătăcit.

Sunt obosit de anii douăzeci,
De-un vis de-a pururi neîmplinit....
Dar, uite, ososeala a luat sfârşit,
Nu oboseala, iubirea e pe veci.

Când nimeni nu ar fi mai crezut
Că din Neant ai apărut.

poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia care va pleca la Paris ca să se căpătuiască

Când la Paris ai să te duci
Tu, bani ca să câştigi cu carul,
Va trebui să te apuci
... Să faci... trotuarul.

epigramă de Mitică Ion
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit, nu-mi fac iluzii, te iubesc, dar n-am încredere în tine. Pentru că ceea ce trăim noi nu e real, înseamnă că e un joc. Pentru că e un joc, trebuie şi reguli. Nu vreau să te mai văd la Paris... Când sunt cu tine vreau să pot să-ţi dau mâna pe stradă şi să te sărut în restaurante... Nu mai am vârsta să mă joc de-a prinselea. Deci o să ne vedem în alte ţări... Nu căuta să mă chemi sau să afli unde sunt... am să fac ca tine, să-mi trăiesc viaţa, iubindu-te mult, dar de la distanţă... Ce am de pierdut la urma urmei? Un bărbat laş? Şi de câştigat? Plăcerea de a dormi în braţele tale câteodată... m-am gândit, vreau să încerc. Nu ai de ales.

Anna Gavalda în O iubeam
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!