Frunzele se duc de-a valma pe covorul arămiu. Toamna, răvășind cenușa, le privește cu dispreț. Vântul, ce pe-aripi le poartă, pare-a fi un ageamiu; De-s c...
Frunzele se duc de-a valma pe covorul arămiu.
Toamna, răvășind cenușa, le privește cu dispreț.
Vântul, ce pe-aripi le poartă, pare-a fi un ageamiu;
De-s căzute, fără vlagă, pentru el n-au niciun preț.
catren de Mihaela Banu (17 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.