De ce săpunul lui Leopold Bloom, care m-a însoțit pe tot periplul acestei cărți, nu se lasă povestit, vândut în cuvinte? De ce îmi alunecă el de fiecare dată din mână într-o baie de spumă și se topește acolo încet, în insubstanțialitatea unei revelații? El e lumina care asediază cu nonșalanță toate capcanele și nu poate fi prinsă. E poezia.

în Săpunul lui Leopold Bloom (2007)
Adăugat de MorticiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Harald si luna verde" de Nora Iuga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.95- 12.99 lei.

Citate similare

Să zicem că sufăr de un fel de cleptomanie culturală și am comis un furt involuntar, dar de ce din toate momelile lui Ulisse eu am pus mâna, cu ochii închiși, tocmai pe bucata asta de săpun, așa cum tânărul orb, deși o ia de fiecare dată pe alte străzi, ajunge mereu la aceeași întretăiere de drumuri? Ce seu s-a topit în bucata alunecoasă, ce seminții blestemate respiră în diafanul parfum de citron?... Totul începe de la detalii. Detaliile sunt ale tuturor. Săpunul mi se lipește de degete în buzunar, nu mai este al lui Leopold Bloom, este săpunul meu.

în Săpunul lui Leopold Bloom (2007)
Adăugat de MorticiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Mi l-a smuls din mână și a început să muște cu furie. Deodată, a scos un răcnet, gura i s-a umplut de clăbuci, scuipa și icnea... Aruncă bucata de săpun și începu s-o calce în picioare. Alunecă și căzu... Săpunul... nu știe ce să facă cu el.

în Săpunul lui Leopold Bloom (2007)
Adăugat de MorticiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Am plecat să cumpăr unt. M-am răzgândit. Am cumpărat un săpun. Săpunul nu era ambalat. L-am băgat în buzunarul jachetei. Îl tot pipăiam cu mâna, îmi plăcea forma lui rotundă, alunecoasă. Apoi îmi duceam degetele la nas. Mirosea dulce-acrișor a colonie de provincie. Chestia asta cu săpunul e ca lăcusta care s-a pripășit astă-vară, cine știe din ce coclauri, tocmai aici, la etajul șase, pe raftul bibliotecii mele. E o intruziune, s-ar părea că nu are nicio legătură cu mine.

în Săpunul lui Leopold Bloom (2007)
Adăugat de MorticiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee îndoielnică, exprimare acceptabilă, ton serios

Distribuie
poezie (vezi și poem)
Poezia e un fel de ancestralitate care continuă să existe în noi. E eterna reîntoarcere. E un fel de culcuș al instinctului. Ne ține aproape de origini.

definiție de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul este o carte unică. Nu se lasă prinsă în mână și răsfoită de către oricine. El este autorul care se deschide și se lasă citit în fața cui dorește, arată paginile pe care le dorește, când dorește. El spune și se auto-comentează. Iar aceste cărți, se știe, sunt toate diverse, fiecare scrise într-un singur exemplar. Aceste documente umane își arată secretul lor doar în fața acelora care stau în fața lor în liniște și cu modestie.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am încercat să exist acolo unde nu se vorbește.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Petru Băețan

Lumina luminii

Am publicat trei cărți dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunț la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinți
Care să mă formateze!

Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...

Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.

Lumina aceia fără de care poeții nu scriu,
ci bolborosesc!

Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naștere
refractă această lumină
Iar noi ceilalți suntem prea netrebnici
ca să o percepem!

poezie de din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru BăețanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Proza o fac mai mult din reprezentare, din amintire, în schimb poezia o fac spontan, oriunde m-aș afla. Vine peste mine ca un fulger, e ca un coup de foudre.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Am observat că hârtia pe care scrii este cea mai perfectă ladă de gunoi, tot ce se adună în exces acolo în creier și începe să doară trebuie deșertat, și iubirile dau primele semnalul, eu sunt un balon, un mic dirijabil, când sacii de nisip mă țin pe loc, îi arunc pe rând și mă înalț.

în Sexagenara și tânărul (2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Nora – ver

suri și creații – poezie ra
muri nora iuga
dar și o re
clamă la programul ra
bla bla pe site... b
la ce se poate ajunge când cauți a con
juga un verb la nici
o persoană cu in-fluență
(?!)
când... ca
zi după zi
în organisirile in
spiratorului protococ
dar și o re
clădire a cocului un
ic al poeziei în
alte când cauți

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un ochi

un ochi de hârtie purta
în golul acela adânc
dintre pleoape
scriau pe el toți acei care
lumina i-o traversau

de la o vreme
nu mai lăcrima
își înțelese rostul
hârtia sângera uneori
și inima i se umplea de cuvinte
din ele împletea drumuri
pe care se ducea
venea
de fiecare dată mai ninsă
de fiecare dată mai nouă

astăzi închide ochiul
și tace
rând pe rând
toate cuvintele

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ompfalos

scris când viața la Delphi era
doar un abur celest

noaptea rupe malul luminii dar lumina
e cea care se revarsă
ca o binefăcătoare abluțiune

1

omphalos
semn al aprapelui
semn al biruinței
(cine pe cine biruie iată-ne pândindu-ne
la marginea cărnii)

piatra arzând mocnit (pielița ei de tărie
n-o poate apăra de flacără
dar o altă flacără decât cea
din pieptul tău domolit de uitare
o flacără din care izbucnesc isvoare
dar altfel de isvoare pe care ochiul
nu le poate seca buzele
nu le pot atinge o
singură dată numai
te lași cuprins de cuprinderea limpede
și adevărul se mută în tine)
suntem frați și semn al frăției e
carnea noastră cea de toate zilele
de toate nopțile piatră
din piatra unui adevăr
eu mor de boala ta de cer
tu mori de boala mea de pământ

2

- spun vechile cărți
că noaptea e sângele pietrei
un sânge în care ne îmbăiem trupurile și
din care trupurile noastre ies curate
încât rămânem de fiecare dată
buimăciți de atâta strălucire

- spun vechile cărți că
noapte de noapte piatra moare
pentru suprema nostră strălucire
că strălucirea noastră e vinovăția ei
mărturisită

- zic
sora noastră piatra
și fratele nostru soarele
dragostea noastră marea
și carnea noastră pământul
durerea noastră pasărea
și sângele nostru cuvântul
judecăm o noapte și
judecăm o ploaie și suntem
la rândul nostru judecați
pentru cuvinte și pentru foc
și pentru dragoste și pentru
sărăcie oh
suntem atât de vinovați încât
aceasta e adevărata noastră
biruință

dăm mărturie pentru vinovăția
unei clipe sau a unei flori
dă piatra mărturie pentru
vinovăția noastră cea de toate zilele
dar pentru piatră cine dă mărturie
la vinovăția pietrei cine e martor

poezie de din Omphalos (2007)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Mie îmi place limbajul tinerilor, minimalismul ăsta, cum se vorbește pe stradă. Poate din cauza asta acum prefer proza poeziei.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Viorel Muha

Poezie stupidă

acopăr strada privirii
cu copertine de cuvinte
unele fără de margini
altele cu bastonul
celui care nu vede alb
stupizenia unei poezii
constă să pui cuvinte grămadă
de la zdrobite imagini în cuvinte
până la cel ce nu se simte
acel ce nu vrea să înțeleagă
poezia nu mai este întreagă
este stupidă, proastă și banală
de ce o mai pui pe o pagină goală
de fapt este o pagină albă
care te trimite acolo unde
nu mai ești decât tu albă
coală simplă de hărtie
este poezia mea
spuneți: ce aveți cu ea?

poezie de (iunie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton trist

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Criticii nu te fac artist.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În iunie, pot da în floare câte o duzină de plante într-o singura zi. Niciun om nu poate urmări toate aceste aniversări; niciunul nu le poate ignora pe toate.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The River of the Mother of God: And Other Essays by Aldo Leopold Paperback" de Aldo Leopold este disponibilă pentru comandă online la 122.99 lei.
Ioan Slavici

Dacă m-am vândut acum, atunci eu, care toată viața mea, timp de cincizeci de ani încoace, am spus aceleași lucruri, pe care le spun acum, mereu m-am vândut. Cum se poate să fiu cu toate acestea, om sărac, după ce m-am vândut și azi și ieri și alaltăieri.

în Declarația sa din timpul procesului, fiind arestat pentru înaltă trădare, ianuarie 1919
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Creierul meu este prietenul meu cel mai bun și cel mai inteligent.

citat din
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Când rămâi gol

astă seară stăm cocoțați pe lună spargem semințe
gândim la țăranii care-și duc dorul
leului vândut
a vieții pierdute și al coasei care a străpuns crucea
nimeni nu mai crede în nimic

"Dumnezeu în care spui că nu crezi
crede El in tine"
te rupe deasupra vânturilor și se sărută
cu aceași discreție prin care vrei să te naști
a nu știu câta oară

back to december
inima e prea mică pentru toate astea
spargem cerul stând în rugăciunea sorții
privim anotimpurile cum își schimbă florile
lumina păcătoasă erupe din fragmentele constelației
te sărut pentru ultima dată
tu firava ființă care nu exiști
creată doar în interiorul exteriorului ești peste tot
te țin de mână și mă întorc

când rămâi gol
și ai tatuaje incolore pe ochi
vezi dar nu simți
am așteptat
viziunea nu ține pentru totdeauna

așa e de fiecare dată când nu mai ai inspirație

poezie de (16 august 2012)
Adăugat de Andrei SurugiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Any Drăgoianu

Ai să mă poți ierta, că te iubesc până la sfârșitul acestei nopți

și mai departe,
prin timp,
până când lumina ți se va așeza pe mâini?

Ai să mă ierți,

că locuiesc în partea cea mai întunecată a ființei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toți demonii își leagă umbrele?

Ai să mă ierți,

că n-am să deschid fereastra,
și n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?

Ai să mă ierți?
Ai să mă ierți,

că nu vreau să te las, în mijlocul acestei vieți, fără să guști adevărul până la ultima firimitură
și lumina să îți adoarmă pe piept?

Ai să mă ierți,

că nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?

Oare, ai să mă ierți?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook