
Întrebări către o stea
Stea care subt carul cel mare abia licărești
nedumerită-ntre șapte lumini, a cui stea ești?
Ești steaua lui Verde-mpărat duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scutești? Ce ceas împlinit?
Aperi un mare mormânt, sau vreo apă vindecătoare?
Păzești un norod, o cetate, sau numai o floare?
Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
veghezi mistuită subt vinete bolte?
De ești a mea, păzindu-mi anul și vatra,
n-aruncă nimenea după tine cu piatra?
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Tu ești ca și o stea îndepărtată
Tu ești ca și o stea îndepărtată,
Ce strălucește făr᾽ să dea căldură,
E frumusețe fără de măsură,
Dar nu încălzește-un suflet vreodată.
Te tot privesc de fiecare dată
Cu dragoste, iar uneori cu ură,
Căci vraja ta doar liniștea mi-o fură
Și nu mi se întoarce niciodată.
Ești steaua care-n veci lumini trimite,
De mii de ani să-ajungă pân-la mine,
Prin spații întinse și nebănuite,
Ca depărtarea cumva să ne-aline,
În urma ei, doar veacuri risipite,
Ca și-ale mele gânduri către tine!
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ape
Porumbii mi i-am slobozit
să-ncerce pajiștea cerului,
dar sfâșiați de vânturi
se-ntorc înapoi. Pe vatra corăbiei
inima mi-o-ngrop subt spuză
să-și țină jăratecul. Paserea focului
nu-mi mai fâlfâie peste pereți.
Dăinuie veșnic potopul.
Niciodată nu voi ajunge
s-aduc jertfa subt semnul înalt
al curcubeului magic.
Pentru un fagure sterp
mi-am ucis stupii flămânzi.
Cel din urmă dobitoc
cu-nțelepciune s-a prăpâdit.
Ochiul său profetic deschis
e singura veste prin neguri.
în mare rămâne muntele Ararat,
de-a pururi fund de ape,
tot mai adânc,
tot mai pierdut
fund de ape.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumuri
Cetate de veac, prăsilă de painjeni verzi
subt mușchi și scocuri. -
Pe turn între semnele ceasului, gânditor
timpul stă. O vrabie umblă pe-arătător.
Subt bolți de nicăiri nici un ecou.
Părul tău joacă în vântul
pe care 1-am întâlnit ieri în alt oraș
și care ne-a ajuns din nou.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți scriu în palmă
Îți scriu în palmă "te iubesc!"
Și trandafirii înfloresc.
Cu tine-n gând, un curcubeu
De dragoste, e visul meu.
Cu sufletul am scris pe cer...
Ești jumătate de mister
Ce viața mea a desenat...
Ești stea din Carul Mare luat.
Ești lacrima și visul meu.
Oh, eu te voi iubi mereu!
Ești pacea pietrelor de jad...
Foc de iubire,-n tine ard.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În munți
Lângă schit miezul nopții găsește
făpturi adormite-n picioare. Duhul mușchiului umed
umblă prin văgăuni.
Din răsărit vin fluturi cât buhele
să-și caute în focuri cenușa.
La rădăcinile brazilor, lângă blestemul cucutelor
ciobanul pune pământ
peste mieii uciși de puterile codrului.
Peste muche trecând
fetele stânilor - își freacă de lună umerii goi,
aventura lor se pătrunde suprafirească
de pulberea luminos stârnită din disc ca un roi.
Cai galbeni și-adună sarea vieții din ierburi.
Mocnind subt copaci Dumnezeu se face
mai mic să aibă loc ciupercile roșii
să crească subt spatele lui.
În sângele oilor noaptea pădurii e vis lung și greu.
Pe patru vânturi adânci pătrunde somnul în fagi bătrâni.
Subt scut de stânci, undeva
un bălaur cu ochii întorși spre steaua polară
visează lapte albastru furat din stâni.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicație pentru cei mai frumoși miri
Pe cerul vieții mele fluturi zboară...
Ază îți voi fi mireasă-ntâia oară,
Un vis frumos, un înger de lumină,
Ce-a prins prin tine, Gigi, rădăcină.
S-a așezat lumina-n diademă...
Azi mi-a jurat o dragoste eternă.
Eternitatea ne va înfia,
Căci tu vei fi al meu și eu a ta.
Ești cea mai frumoasă, femeie!
Femeie, astăzi ești cea mai frumoasă,
Strălucitoare stea din Carul Mare,
Căci Gigi te-a ales să-i fii mireasă...
Să-ți fie viața cânt și sărbătoare.
Ești Soarele și viața pentru care
A-nmugurit lumina la altar,
Ești vis, lumină, pace, sărbătoare,
Ești dragostea cea fără de hotar.
Ești trandafirul prin în diadema
Eternului. Căci azi te-ai cununat
Și stelele vor răsări pe trena
Ce cu iubire-n suflet ai brodat.
Promisiune
De azi cu tine-alerg prin visul meu,
Sunt și voi fi mereu îngerul tău...
Promisiune, adevăr, dreptate...
Vom fi același pas până la moarte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi tu, subt curcubeu, Ileană,
ești bucuria și norocul meu?
Mi-ai căzut în cale ca o geană
dintr-o pleoapă a lui Dumnezeu.
catren de Lucian Blaga din Poezii -1982, Editura Cartea Românească
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas în paradis
Vino să ședem subt pom.
Deasupra-i încă veac ceresc.
În vântul adevărului,
în marea umbr-a mărului,
vreau părul să ți-l despletesc
să fluture ca-n vis
către hotarul pământesc.
Ce grai în sânge am închis?
Vino să ședem subt pom,
unde ceasul fără vină
cu șarpele se joacă-n doi.
Tu ești om, eu sunt om.
Ce grea e pentru noi
osânda de a sta-n lumină!
poezie celebră de Lucian Blaga din volumul: Cântecul focului (1945 - 1957)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas în paradis
Vino să ședem subt pom.
Deasupra-i încă veac ceresc.
În vântul adevărului,
în marea umbr-a mărului,
vreau părul să ți-l despletesc
să fluture ca-n vis
către hotarul pământesc.
Ce grai în sânge am închis?
Vino să ședem subt pom,
unde ceasul fără vină
cu șarpele se joacă-n doi.
Tu ești om, eu sunt om.
Ce grea e pentru noi
osânda de a sta-n lumină!
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioan se sfâșie în pustie
Unde ești, Elohim?
Lumea din mânile tale-a zburat
ca porumbul lui Noe.
Tu poate și astăzi o mai aștepți.
Unde ești, Elohim?
Umblăm turburați și fără de voie,
printre stihiile nopții te iscodim,
sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie
și-ntrebăm de tine - Elohim!
Vântul fără de somn îl oprim
și te-ncercăm cu nările,
Elohim!
Animale străine prin spații oprim
și le-ntrebăm de tine, Elohim!
Până în cele din urmă margini privim,
noi sfinții, noi apele,
noi tâlharii, noi pietrele,
drumul întoarcerii nu-1 mai știm,
Elohim, Elohim!
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stă în codru fără slavă
Stă în codru fără slavă
mare pasăre bolnavă.
Naltă stă sub cerul mic
și n-o vindecă nimic,
numai rouă dac-ar bea
cu cenușă, scrum de stea.
Se tot uită-n sus bolnavă
la cea stea peste dumbravă.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia
Ești ca un fulg gingaș de nea,
Ești ca o stea care răsare la miez de noapte.
Draga mea, scumpa mea,
Ești ca o floare uitată de cineva într-o carte.
Ești ca o femeie iubită de un zeu,
Ești ca o ispită trimisă de sus,
Ca o rugăciune spusă de un ateu,
Ești ca crucea dusă de Iisus.
poezie de Vladimir Potlog (15 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce frumoasă ești
Ce frumoasă ești, precum o floare,
Adevărat, nu este vina ta,
Că te-a înzestrat natura muritoare,
Să fii chiar mai frumoasă decât ea.
Ce frumoasă ești, precum o stea,
Întregul univers îl luminezi,
Tu să veghezi mereu asupra mea,
Pe cerul meu în veci să strălucești.
Ce frumoasă ești, a mea regină,
Cât te iubesc, tu vezi în ochi mei.
Ei plâng ca să te vadă fericită
Iubito, te rog să plângi cu ei.
poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești ce sunt eu pentru tine
Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar sunt îngerii cu mine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că ești ce sunt eu pentru tine!
Și iar îmi vine să mă scutur
Ca un cireș de floare nins.
Să stau îmi vine, ca și flutur,
În părul tău de flori cuprins!
Și iar sunt galbenă petală
În parul tau de catifea,
Și iar mă porți cu-atâta fală
Ca o năframă sfântă, așa!
În tine însăți eu sunt eu
Și stau smerit, cum se cuvine,
Și iar mă leagă Dumnezeu
Cu un ștergar pe veci, de tine!
Și iar ne naștem din neființă
Și într-un galben labirint
Eu sunt o spadă de voință
Și tu ești scutul de argint!
Și iarăși eu trăiesc prin tine
Ești foc și apă și pământ
Și chiar la Denii simt cum vine
Trimis de tine Duhul Sfânt!
Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar vin îngeri de la tine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că sunt: ce ești tu pentru mine!
poezie de Nicolae Rolea (5 iulie 2011)
Adăugat de Nicolae Rolea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Replici
Poetul
Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Iubita
Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu -
Iubitul meu.
Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, to o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt -
Tu ești un cânt.
Poetul
Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți să te ghicesc
Și te iubesc!
Iubita
Îti par o noapte, îti par o taină
Mutată-n pala a umbrei haină,
Iți par un cântec sublim încet
Iubit poet?
O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ție-ți arde,
Nimica nu e, nimic al meu -
E tot al tău.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești o stea
Te știu o fată frumoasă
cu suflet curat și bun,
Cu tot zâmbetul acasă.
Nu îl risipești pe drum.
Ești zeiță Afrodită
creată de Dumnezeu,
Cu iubire-împodobită,
să alini sufletul meu.
Ești o stea în constelații
care luminează cerul.
Se vor stinge generații
până-ți vor afla misterul.
poezie de Dumitru Delcă (3 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfințit
Peste-aceleași arătări și-aceleași case
clopot de sear-aud. Și stau în cruce
cu o zi sub cer pierdută.
Prin ani subt poduri se depărtează
ce focuri vechi? ce nouă plută?
Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă.
Se desface - care poartă?
Se deschide - care ușă?
Ies vârstele și-mi pun pe cap
aureolă de cenușă.
Întârziind subt vremi schimbate,
îmi taie drumul - care prieten?
Îmi taie pasul - ce vrăjmaș?
Ah, pasărea Foenix ca altădată
nu mai zboară peste oraș.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta... (Steaua mea...)
Ești steaua care îmi răsare,
Când gânduri negre mult apasă...
Îmi strălucești atât de tare,
Ești altruistă, luminoasă!...
Și m-ai purtat în gând mereu,
Cu inima m-ai îndemnat
Să nu renunț la visul meu,
Și veșnic m-ai încurajat!
Tu mă cunoști între adâncuri...
Mă simți cu inima ta dulce,
Și mă citești prin multe rânduri...
Ca duhul meu, tot să mai urce...
Ești vrednică de o iubire,
Ce este scrisă doar în Cer...
Meriți candoare, împlinire...
Mă încălzești pe timp de ger...
Ai să primești daruri curate...
Ceea ce tu ai semănat,
Și de iubire să ai parte...
Căci doar iubire tu ai dat!
Puțini sunt cei care te simt pe tine,
Controversată te-ar numi...
Caracteristici mult prea pline,
Te definesc întru a fi...
Și deranjezi pe multi, se pare,
Când luminezi prin a ta fire...
Ești caldă și strălucitoare
Ca multă lume, să se mire...
O fi adevărat, se spune...
Ce stea în frunte, porți în viață...
Ce este scris, nicicând apune,
Iar steaua ta, este măreață!...
Aș vrea să știi cât te iubesc...
Aș vrea să simți că ești un soare,
Pentru aceia ce nutresc
Dragoste-n suflet, ca și-o floare...
Ești prețuită că exiști...
Prin al tău fel, prin a ta fire...
Un Bravo sincer că reziști,
Și n-ai căzut în amăgire...
Și poate toate au un rost...
Și soare mult va fi să fie,
Cine nu vede este prost,
Căci ești balsam și alifie!
Și multă binecuvântare,
Eu îți urez la ceas de noapte...
Iar steaua ta, nicicând nu moare,
Destinul tău, e scris în Carte!
Să ai tot ce inima cere...
Să fii mereu aceeași stea...
Uită de lacrimi și durere...
Și nu uita de steaua ta...!
Ești stea care călăuzește...
Ești pentru mine un îndemn,
O stea care voit orbește
Pe omul care nu e demn!
Tu să rămâi veșnic în soare,
Să ai Lumină și iubire...
Să strălucești atât de tare,
Și să atingi o împlinire...
Meriți respectul ce ai dat...
Să fii citită printre rânduri...
Și dragoste și gând curat,
Să fii în ale noastre gânduri...
Te port în inimă mereu...
Nu stiu să mă exprim mai bine...
Tot ce am scris, am fost doar eu,
Aceste gânduri pentru tine...
Și nu uita că te iubesc...
Deși iubirea astăzi moare...
Și ce eu sunt, îți dăruiesc,
Stea călăuzitoare...!
Un La mulți ani sincer îți scriu,
Cu sănatate și iubire...
Și lângă tine-aș vrea să fiu,
Și să intrăm în nemurire...
Aici nu se termină tot...
Există viață după viață.
Ești dreaptă ca și un pivot,
Iar steaua ta, veșnic măreață!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

De mână cu marele orb
Îl duc de mână prin păduri.
Prin țară lăsăm în urma noastră ghicitori.
Din când în când ne odihnim în drum.
Din vânăta și mocirloasa iarbă
melci jilavi i se urcă-n barbă.
Zic: Tată, mersul sorilor a bun.
El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.
El tace - fiindcă orice vorbă la el se schimbă-n faptă.
Subt bolta aspră de stejar
țânțari îi fac o aureolă peste cap.
Și iar plecăm.
De ce a tresărit?
Tată orb, fii liniștit, în jur nu e nimic.
Doar sus o stea
de cerul ei c-o lacrimă de aur se desparte.
Subt frunze nalte mergem mai departe, tot mai departe.
Dihănii negre
ne adulmecă din urmă
și blânde mâncă țărna
unde am călcat și unde-am stat.
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața trece ca o clipă
Cine ești tu suflet de om?
Tu care te-ai născut.
Să ai un nume, să fii un domn.
Dar până la urmă te usuci ca o frunză
Pe o ramură de pom.
Cine ești tu pasăre care zbori?
Peste dealuri, peste nori.
Cu aripile întinse în vânt,
Dar nu ai cuibul tău pe pământ.
Cine ești tu fir de iarbă verde?
Care nimeni nu te vede.
Dar toți te calcă în picioare.
Poate ești o frumoasă floare.
Cine ești tu pui de pom?
Care ai fost sădit de mâna unui om.
Ai suflet tu sau nu ai?
Sau poate ești un cântec frumos cântat la nai.
Cine ești tu inimă care bați în piept?
Plină de bucurie și regret.
Tu ești acea care ne îndemni mereu să iubim.
Căci viața trece ca o clipă și trebuie s-o prețuim.
poezie de Vladimir Potlog (11 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!