Tu ești ca și o stea îndepărtată
Tu ești ca și o stea îndepărtată,
Ce strălucește făr᾽ să dea căldură,
E frumusețe fără de măsură,
Dar nu încălzește-un suflet vreodată.
Te tot privesc de fiecare dată
Cu dragoste, iar uneori cu ură,
Căci vraja ta doar liniștea mi-o fură
Și nu mi se întoarce niciodată.
Ești steaua care-n veci lumini trimite,
De mii de ani să-ajungă pân-la mine,
Prin spații întinse și nebănuite,
Ca depărtarea cumva să ne-aline,
În urma ei, doar veacuri risipite,
Ca și-ale mele gânduri către tine!
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.