Dă-mi mamă povața ta
Pentru ce-am greșit în viață
te chem mamă lângă mine.
Te chem ca să-mi dai povață,
orice lucru să-l fac bine.
Să mă-înveți cum să vorbesc,
cum să pun osul la muncă.
Cum pe oameni să-i iubesc,
fără să aștept poruncă.
În lume cum să mă port,
cum respectul să-mi câștig.
Cum să am în viață rost,
greutăți cum să înving.
Tot de-acolo, de departe,
să-mi trimiți mamă, te rog,
Din inima ta doar o parte
de iubire. Atâta tot.
Pe raza stelelor din noapte
sfatul tău vreau să-l primesc,
Să le fac bine pe toate,
și fericit vreau să trăiesc.
Eu, de-aici, de pe pământ
cu drag cerul îl privesc.
Mă-închin sufletului tău sfânt,
cu mult respect îți mulțumesc!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.