Iată-le, nenumăratele stele, sclipind pe rând precum partitura vie a unui imn, scrisă cu lumină.

citat din N.P. Willis
Adăugat de Alexandra Hălmăgeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău (Luceafărului)

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Tău,
Luceafăr mereu înflorind chemarea şi gândul,
Înalt luminându-ne semnul Eternităţii –
Sfântul nostru pământ părinţii numindu-l.

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Timp,
Icoană a neamului este şi va să rămână
Numele tău, Numele Tău, fericitul, precum
De-a pururea sfânta noastră Limbă Română.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi bucuros să îţi trimit concertul meu la pian, dar nu o voi face din două motive: în primul rând este lipsit de valoare, iar în al doilea rând, având în vedere că partitura are în jur de 400 de pagini, mă ajut de ea să îmi fac scaunul de la pian mai înalt atunci când studiez lucrări mai bune.

Moritz Moszkowski în scrisoare adresată compozitorului Ernst Perabo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist... notoriu!

În epigrama scrisă pe un rând
Mi-ai strecurat uşor, aşa, un gând
Şi crede-mă, maestre,-ai reuşit
Să-mi dai mai mult... să-mi dai chiar de gândit.

epigramă de Sanda Toma din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înlemnire

mama mea a murit pentru noi precum Hristos – întinsă pe patru scânduri de pat
zilnic zi de zi pe rând pentru toţi şi pentru fiecare în parte
a suferit pentru nenumăratele mele josnicii înşelată de tata pentru credulitatea fiicelor

pe acel dreptunghi pavat cu cuie asemenea pieţei oraşului a vrut
să răscumpere toate podgoriile părăsite şi fiecare ciorchine de strugure
ca şi cum n-ar fi ajuns că El a murit deja pentru a ieşi apoi din mormânt

moartea n-a vrut să vină după ea de-a lungul vieţii deşi mama i-a deschis uşa
cu ospitalitate şi umilinţă a ajuns cu încăpăţânare la mal cu barca din patru scânduri
privind în abisul ceresc prin oglinda ce separă adâncul de spaţiu

scrisă pe copac precum madona pe scândura icoanei aşezată pe patul noduros
între cele patru scânduri ale căminului i-a crescut cocoaşa înlemnind singură şi tăcută
fără zarvă mulţimi de gură cască elevi dezamăgiţi şi femei amăgitoare
număra şoptind mătăniile din lemn făcea să plutească copacul durerii în jos

poezie de Piotr Zemanek din Antologia poetycka (2014), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce nu păcătuieşte niciodată nu se poate lăuda precum acela ce porneşte spre a nu mai păcătui vreodată.

citat din N.P. Willis
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns poeziei "Ca valurile lumii" scrisă de Ion Vanghele

Corăbii de lumină plutesc spre necuprins...
Lumina, ca un viscol, oceanul l-a cuprins.
Sunt mări de sărutare sub patimi sfâşiate...
Mă-ntreb, când se sfârşeşte neiertătoarea noapte?

Pe stânci încolţurate văd rozele de spumă
Unindu-se-n poeme... Se pierd şi se adună!
Nevolnici, albatroşii au încolţit... Şi ţipă!
Şi valuri de lumină în lume se ridică...

O stâncă fermecată, precum un sân de vată,
Te cheamă spre adâncuri... Se va sfârşi vreodată
Apusu-n răsărituri?! Vor creşte-n univers
Poeme foşnitoare cu dublu înţeles?!

Respiră în iubirii a devenirii stâncă
Ca un plămân de stele, o patimă adâncă.
Pulsează, se ascunde... În sunetele reci
Bătând precum un clopot, te-aşteaptă să mai treci.

Pe valuri, mângâiere... O scoică dezbrăcată
Înfiptă-n carnea plajei, cu un surâs te-aşteaptă...
O clip, viaţa-mi pare un zeu trudind tăcut
La temelia morţii... De-aceea mă ascund.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea care creşte

Ploi de flori şi ploi de stele
Peste noi trec rând pe rând,
Cu miresme şi lumină
Îl primim pe Domnu-n gând.

În belşug şi-n sărăcie,
În mocirle şi-n icoane
Trece firul vieţii noastre
Cu virtuţi şi cu slogane.

Numai tu ca om, în tine
Stai cu Domnul, pui la cale
Rolul ploilor cu stele,
Urci pe culmi, cobori în vale.

Şi-n lumina-mpărăţiei
Unde ţara se-nnoieşte,
Pui armuri obişnuinţei
Sub o cruce care creşte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie cu miresme

trandafirii umplu pahare cu nectar
strâng roua nopţii în petalele fine
aduc fericiri şi iubirea în dar
în parfumul lor mă gândesc la tine.

florile speranţei freamătă în zori
îmi povestesc despre o lume calmă
visele născute printre suave flori
zboară spre stele lansate din palmă.

să fie cântece şi trandafiri în lume
boboci de lumină înfloresc în gând
am primit în dar o dragoste anume
vă salută pe toţi rând pe rând.

din cupa unui trandafir beau rouă
mă îmbăt cu miresme nutrind viaţă nouă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia-i precum portativul încărcat cu note muzicale. Nu scoate muzică pentru cel care nu ştie solfegia şi interpreta partitura.

Cornel Stelian Popa (29 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

sclipind în noapte
printre atâtea stele -
luceafăr pe cer

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cortina cade

Priviţi, plecăm cu toţii, rând pe rând
Ca nişte fluturi ce zboară doar o dată,
Cât de uşor ajungem o boare şi un gând
Iar partitura noastră se termină îndată.
Cortina cade iute şi peste-al nostru rol,
Mai fâlfâim plăpând din gene şi aripă,
Apoi, plecăm Acasă, după un lung ocol,
Iar scena vieţii, iată, dispare într-o clipă.
Rămâne scris aicea doar numele pe cruce
Şi-o amintire poate, de omul ce am fost,
Urme săpate-n inimi ce lacrima aduce,
De noi depinde totul, s-avem mereu un rost.
Suntem atât de trişti şi singuri la plecare
Doar îngerul trimis, tăcut ne-nsoţeşte,
El sufletul ni-l poartă către înalta zare,
Unde o lumină albă în ceruri îl primeşte.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionar de rând...

La rând la unt, la rând la lapte
La rând, dar mai puţin, la carte
La rând la condică la şapte
Vreau ultimul la rând... la moarte!

epigramă de Gheorghe Gurău (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară-n primăvară

Mi-e plânsul val de flori de stele,
Cânt şi explozie solară...
Pe partitura vieţii mele,
De-acum e iarăşi primăvară.

Cresc muguri, câmp de violete...
De alb şi roz mi-e viaţa plină,
Este explozir de verde
Şi-un cer plăpând, de muselină...

La cuib se-ntoarce rândunica...
Lumea-i mister, lumină, vis,
Eu pentru buna şi mămica,
Felicitări cu drag am scris.

A-nmugurit în suflet pace
Şi sentimente dau în floare...
"E-atâta dragoste, copile,
Că-n orice zi e-o sărbătoare!"

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui muzician băutor

În zadar se străduieşte.
Deşi ştie partitura,
Tare rău se ameţeşte,
Dânsul uită des... "măsura".

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordo amoris

Privim în lume doar noi doi,
Din întunericul intens
Şi-n căutarea unui sens,
Pas înainte şi-napoi,
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Din mediu-nchis şi rece sloi,
Să-i dăm lui Leibniz o monadă,
Când stele stau, din cer, să cadă,
Scoţând lumină din noroi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Un joc secund prinde altoi,
Foşnind "causa sui", firesc,
Infern contra Infern, dantesc,
Sclipind în flori de caprifoi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Când plâng izvoarele vâlvoi,
Ne-adeverim întru Aristotel,
În Toma D'Aquino.... vai!, el
E-un biet trifoi cu patru foi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te văd printre stele

Din ceruri coboară o ploaie de stele.
Frumoasă fecioară, te văd printre ele.
Ai fruntea senină, mişcare graţioasă,
Răspândeşti lumină, tu fată frumoasă.
Cu zâmbet şi cu iubire, vieţii îi dai strălucire.
Îmbrăcată în hermină, ai origine divină.
Mai frumoasă decât luna, tu viaţa o-împodobeşti.
Vei străluci întotdeauna, precum astrele cereşti.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coasa

Îţi spui cea de pe urmă rugă,
Pe când o vezi sclipind la stele,
În mâna Doamnei cea cu glugă,
Sau a lui Boc, la Răchiţele.

epigramă de Laurenţiu Ghiţă din revista "Epigrama", nr. 55 (martie 2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori zâmbim atât de senin precum e cerul noaptea plin de stele cu o lună plină. Luna se oglindeşte doar în ochii plini de lumină.

citat din Natalia Păun (ianuarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sistemul Solar

În Sistemul Solar unde locuieşti
Vezi opt planete atent de le priveşti.
Aproape de Soare se-nvârt pe orbite,
Pe vechi trasee de Univers stabilite:
Mercur, Venus, Pământul (cu Luna) şi Marte,
Apoi Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun mai departe
(Mai sunt micuţele Pluto, Ceres şi Eris,
sclipind în plan îndepărtat,
Sunt planete vecine cu noi în acest regat)
Pe toate, Soarele le-atrage, le grupează
Şi rând pe rând pe cer le luminează.

poezie pentru copii de autor necunoscut/anonim
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele parfumuri sunt înmiresmate precum pielea unui nou-născut, dulci precum plânsetul unui oboi şi mai verzi decât primăvara.

citat celebru din Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!