Bolnavă de singurătate

Rătăcesc printre gânduri
şi ucid în mine
tot ce-i mai frumos...
Rup florile
şi le calc în picioare.
Le arunc la gunoi,
una câte una,
imaginile cu tine.
Îmi şterg mâinile
ce-au păstrat
urmele atingerilor tale,
şi-adorm obosită
de-atâta nefericire.

Nu visez,
nu iubesc,
sunt bolnavă
de singurătate...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uit să trăiesc

Ai ochii plini de mine,
şi mă doare
că nu pot să-ţi şterg
această nefericire,
mă doare
că nu mai vezi marea,
florile, cerul...
Mă doare
că te doare,
şi strâng atâta nefericire
în mine,
încât uit să trăiesc...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi nu-ţi mai scriu poeme ca unui bărbat de rând

unul care se bucură de cuvinte puţine
nu
azi îţi ating carnea şi te zidesc între gânduri
te aduc în faţa lumii
te pregătesc de iubit
că poemele cresc din sânge
şi tu nu poţi să trăieşti mereu aşa
ca un bărbat de rând

nu
nu pot să îţi arunc în grabă câteva imagini
şi apoi să mă întorc la viaţa mea de toate zilele
pe tine vreau să te zidesc între gânduri
să te obişnuiesc cu trecerile
iar ceilalţi să te citească

nu
de azi nu-ţi mai scriu poeme
ca unui bărbat oarecare
ce îşi priveşte mâinile pline de carne

nu
pe mâinile tale voi aşeza lumina
puţin câte puţin
şi vei învăţa trecerile
iar ceilalţi se vor bucura să te descopere

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

rugăciune

ai ţinut Lumina în mâinile tale
ai ţinut totul în mâinile tale
ai ţinut perfecţiunea în mâinile tale
ai ţinut veşnicia în mâinile tale
ai ţinut sori şi luni în mâinile tale
ai ţinut lumea în mâinile tale
ai ţinut gândul în mâinile tale
ai ţinut cuvântul în mâinile tale

în mâinile tale mă ţii pe mine
în sufletul meu te ţin pe tine
mulţumesc

poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmele tale

Laşi urme pe zăpadă
Şi în sufletul meu.
Ele pentru mine sunt sfinte,
Ca urmele lăsate pe apă de Dumnezeu.

De-ar cădea fulgi mari din cer,
Chiar de-ar veni cel mai năprasnic ger.
Urmele tale nu vor dispărea,
Ele vor rămâne ca o amintire în inima mea.

Căci tu ai fost departe,
Dar eu te-am găsit
După urmele tale lăsate
Peste acest frumos asfinţit.

poezie de Vladimir Potlog (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile

Iubesc la nebunie nopţile –
preludii albastre ce mă înfrunzesc până la refuz
cu gânduri ce mă condamnă să visez.
Mă preschimb în braconier şi
împreună cu licuricii
fur stelele de pe luciul apei,
cântecul ploii, golesc luna de lumină...

Iubesc incurabil nopţile
când pot să mă rătăcesc în foşnetul gâmdurilor.
Adesea mă arunc în secunda speriată
a veacului încărcat de vacarm şi nelinişti,
secunda ce uneşte nu desparte cuvintele –
clepsidre ce închid în mii de înţelesuri
gândurile pe care le trimit
hoinare, fără mine în cetate
să întâlnească alte gânduri – gândurile voastre –
prelungiri ale timpului prezent şi viitor
care aleargă înaintea mea
cu cel puţin o lungime de viaţă.

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albarstru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmele tale

urmele tale presărate
pe trotuarul din faţa casei
eu o să calc desculţ
şi o să te urmez
oriunde
niciunde
vom învăţa sărutul franţuzesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne privim

*
Uită-te la mine, ca la o floare de prerie
adusă silit pe un latifundiu – incendiar
spectacol pe apă; neistovită sforţare
de a schimba lupul în oaie, întristarea
în glorie - de la mine au început să
curgă lacrimi în ochii clovnilor, uită-te
la mine.

*
Eşti frumos şi mândru, ai mâini de oţel
şi picioare puternice ca nişte coloane
greceşti şi-ţi construieşti noduri,
uită-te la tine. Eşti slăvit şi rege, ai
burţi şi coroane şi-ţi arunci în temniţe
cântăreţii, ospătarii, armurierii -

*
uită-te la mine, calc pe urmele tale şi
acest lucru nu schimbă desenul tălpilor,
moartea mea nu va fi nici mare, nici
mică - moartea mea nu va fi, dacă ştiu să
nu uit că am fost un moment de tranziţie,
un cosor în aer, uită-te la mine -

caut în ochii tăi, dezamăgirea. Omule,
sunt istoria unei singure lupte, lupta mea
cu mine, Omule, tu nu eşti singur, dar
n-ai nimic, aproape nimic; eu sunt singură,
poate cea mai singură, dar am o idee.

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul din mintea mea

e atât de frumos
încât seara
când vreau să-l iubesc
se ruşinează
ascunzându-se printre gânduri
ca printre copaci
mestecă ideile
până gura lui se face frunză

bărbatul din mintea mea
e atât de frumos
încât dacă l-aş săruta
mi-ar înverzi
braţele
şi-atunci n-ar mai fi
niciodată
toamnă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc, în vers, cuvintele nescrise...

Iubesc, în vers, cuvântul de acasă...
Fără miros de aulă şi dex-uri,
Mai simplu şi mai plin de inţelesuri,
Şi românesc... e limba mea frumoasâ.

Iubesc, în vers, cuvântul fără pată,
Mai plin de cuminţenia din gânduri.
Sărac, dar mândru, aşezat în rânduri
Şi demn de-a fi citit... şi de răsplată.

Iubesc, în vers, şi rima şi măsura
Ca singur sens... prin care poezia
Se leagă, precum floarea şi câmpia
Sau opera-n tandem cu uvertura.

Iubesc, în vers, cuvintele nescrise,
Ce rătăcesc adesea printre rânduri.
Iubesc, în vers, tăcerile din gânduri
Şi lumea lor... de patimă şi vise.

În vers, e harul care ne dezbracă
De tot ce gândul nu mai poate ţine,
De tot ce-n suflet, fie rău sau bine,
S-a săturat, de-atâta dor, să tacă.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad stelele

Le-am privit cu teamă
şi mă rugam să nu cadă
steaua noastră...
Într-un colţ de cer,
atârnată de-o iluzie,
strălucea fără teamă,
dragostea...
"Cad stelele", mi-ai zis,
mângâindu-mi părul...
"E timpul despărţirilor",
ţi-am zis,
fără să privesc înapoi...
Mâinile tale lovesc norii
şi prind, în noapte,
câteva clipe de linişte.
Sufletul meu se stinge
de-atâta singurătate...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-s ochii trişti

Mi-s ochii trişti şi fruntea obosită
De-atâta priveghere şi-aşteptare,
Mi-e inima bolnavă, istovită,
De grea şi îndelungă alergare
Şi plânge ca o pasăre rănită.
Când ochii mi-i închid şi cat în mine
Puteri să sui Golgota până sus,
O voce, un ecou din adâncime
Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,
Mărgăritarul preţios e-n tine.
Privesc la dimineaţa minunată
A Învierii Tale din mormânt,
Ca Magdalena, ca şi altădată,
Îngenunchez 'naintea Ta plângând
Şi-s fericit şi plâng cu Tine-n gând.

poezie celebră de Valeriu Gafencu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb

mă întreb mereu
fără sens, fără rost
într-o clipă obosită, tare chinuită
băusem mâhnirea pînă la fund
într-o seară chioară
într-o cârciumă goală
doar eu şi ea...
nu mi-a păsat de mine, de lume, de toate
sunt beat într-o lume beată
şi ce... sunt beat, nu vezi...
pe cer, stele inegale
cad în cale
a mai căzut azi una
se şterg una câte una
stau şi mă întreb
desigur fără rost
cum o să fie chipul lumii noi
când totul e clădit
din rugină, nămol şi gunoi.

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele

imi arunc gandurile
spre tine
cand noaptea paseste
in incapere
alungand ramasitele
zilei
ma cuibaresc in
gaoacea lunii
si visez
cuvintele imi aluneca
printre degete
se zbat
se sparg
se sfarma
imi arunc gandurile
spre tine
si te chem fara cuvinte.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul începe cu tine...

Primăvara a venit
Braţele tale m-au încălzit
Florile frumos înfloresc
Şi eu mult te iubesc.

Acasă pentru mine,
E doar lângă tine.
Inimile s-au unit,
De la început, iubit!

După primul sărut,
Pe vecie te-am vrut.
Repede m-ai fermecat
Şi inima mi-ai furat...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor să-ţi respir iubirea, să simt gustul atingerilor tale fierbinţi peste trupul gol si însetat de fiori. Mă săruţi uşor şi trecutul se topeşte într-un suflet firav. Suntem doar noi doi. Îmi mângâi simţurile cu şoapte şi pielea ta umedă îmi acoperă visele copleşindu-mă tandru, stârnind furtuni într-o noapte de februarie. Doar tu poţi să-mi picuri fericire în sânge, dor şi dependenţă în inima. Eşti al meu dintotdeauna. Eşti al meu de când nici nu îndrăzneam să visez la tine. Te strâng în braţe, dar nu vreau să adorm. Te iubesc atât de mult, încât de câte ori închid ochii îţi simt lipsa.

Andreea Palasescu (13 februarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată dragostea mea

Visez să fiu iar lângă tine
O pasăre vie în noapte
Ce zboară pe ceruri senine
Şi-aduce iubirea în şoapte.

Visez să te mai ţin de mână
Cu stele-n privirea pierdută
Şi-n razele calde-o cunună
Din soare se vrea refăcută.

Visez fie zi, fie noapte
Să-ţi fiu valul şi-ntreaga mare,
Să şterg dintre umbre un poate
S-aduc pacea-n nume de floare.

Visez că sunt marea iubire
În sunet de frunze căzute
Şi caut în orice-amintire
Cărări ale vieţii pierdute.

Visez să ajung pân'la tine
Să-ţi dau toată dragostea mea
Şi zborul spre stele, ştii bine
În doi să-l avem de ai vrea.

Visez că sunt cântecul tău
Şi dorul mă cheamă la stele
Se pierde-n neant ce-a fost rău,
Când tu eşti în braţele mele.

Visez şi acum, dar şi mâine
S-aud glasul tău, vocea ta
Hai vino, te rog, lângă mine
Şi ia toată dragostea mea.

poezie de Violeta Sârbu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte flori sunt pe pământ

Câte flori sunt pe pământ
Toate merg la jurământ-,
Numai floarea soarelui
Şi-a mărgăritarului
Stau în poarta raiulu.
Şi judecă florile
Ce-au făcut miroasele.
Dete-o ploaie, dete-un vânt
Şi le trânti la pământ.
Dete-o ploaie şi un soare
Şi le sculă în picioare
Raiu-ntreg s-a-nmiresmat
Cu miroase-amestecat.

folclor românesc, din satul Pinu, comuna Brăeşti, judeţul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lepăda-m-aş!

Lepăda-m-aş eu de mine
Şi m-aş lepăda de toate!
Să iubesc nu îmi mai vine,
Nici de-a-ntregul, nici în rate.

Ce-i cu mine nu mai ştie
Nici muşcata din fereastră,
Nici răvaşul din cutie
Ce-ncepu iubirea noastră.

Să pun focul cel mai mare
Dorurilor mele toate
Şi să calc totu-n picioare
Că mi-s buzele sărate!

Să mă lepăd eu de mine,
Asta zic şi eu dreptate!
Nu mă pot deloc abţine
Să duc vise roz în spate.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înălţarea iubirii

Te caut iar frenetic, n-am teamă şi iubesc
Cuvintele, în mine, flămânde mă izbesc
Îmi muşcă gerul iernii ochii-nlăcrimaţi,
De-atâta dor de tine sunt înfometaţi...

Alunec spre iubire într-un zbor prelung,
Voi dobândi tăcerea la tine să ajung,
Tânjesc şi mă aşez într-un surâs aproape,
Să-mi închin lumina pe ale tale pleoape.

Dorinţă şi speranţă îmi este urma acum,
Mi-au îngheţat şi anii de-atâta ger şi drum,
Dar simt un infinit albastru neatins,
Nălţând iubirea mea în veci spre necuprins.

poezie de Lusiana Drăguşin (20 ianuarie 2011)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, să uit!

Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aş vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărţiri de-alint!
Eşti prea curat, nu pot să te mai mint!

El e în mine şi mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis şi-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..

E şarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îţi scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, ştiu că mă amăgesc!

M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viaţă!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineaţă!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!

Sărută-mă, să uit de el, de tine,
Să uit de el... de tine... şi de mine!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!