Iubesc, în vers, cuvintele nescrise...
Iubesc, în vers, cuvântul de acasă...
Fără miros de aulă și dex-uri,
Mai simplu și mai plin de ințelesuri,
Și românesc... e limba mea frumoasâ.
Iubesc, în vers, cuvântul fără pată,
Mai plin de cumințenia din gânduri.
Sărac, dar mândru, așezat în rânduri
Și demn de-a fi citit... și de răsplată.
Iubesc, în vers, și rima și măsura
Ca singur sens... prin care poezia
Se leagă, precum floarea și câmpia
Sau opera-n tandem cu uvertura.
Iubesc, în vers, cuvintele nescrise,
Ce rătăcesc adesea printre rânduri.
Iubesc, în vers, tăcerile din gânduri
Și lumea lor... de patimă și vise.
În vers, e harul care ne dezbracă
De tot ce gândul nu mai poate ține,
De tot ce-n suflet, fie rău sau bine,
S-a săturat, de-atâta dor, să tacă.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Te iubesc îți spun acum,
Te iubesc, ca un nebun,
Te iubesc în vers îți scriu;
Te iubesc de când te știu.
catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vers...
un vers ași scrie, suprematic
ca pana corbului de negru
cu rimele sunând flegmatic
cu ritmul răgușit de febră
un vers care să-mi fie pâine
un vers punînd pe pâine sare
un imn poemelor de mâine
zvîcninde-n triste capilare
un vers mai strict decât o simplă
dulcegărie lent rîmată
un glonte rătăcit prin tâmplă
și stors cu lacrima curată
un vers cutremurind și munții
un vers rostolind și mare
un vers cu brazde-n largul frunții
arate-n fugă de tractoare
un vers în care curcubee
să-mi fie punte să pot trece
peste pâraiele lactee
cu ape cristalin de rece
un vers care mereu să doară
un vers care-i mereu "iubește"
un vers care să nu mai moară
chiar dacă nimeni nu-l citește...
poezie de Iurie Osoianu (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc...
Pentru că-ntregul univers
s-a străduit să mă ajute
să te găsesc...
înfloritoare vers cu vers...
poezie de Vasile Zamolxeanu (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Către contra
Copil din flori al zăpezii
cu sufletul de viscol plin
frate de vers cu Arghezi
încep parcă totul cu amin
Cu sufletul de viscol plin
în vers cu flori de gheață
o dușcă din oala cu venin
și-mi vine chef de viață
În vers cu flori de gheață
frate de vers cu Arghezi
psalmii dis-de-dimineață
copil din flori al zăpezii
Cu sufletul de viscol plin
primăverii tale mă închin
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (1995)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia izvorăște din suflet, curge ca un gând și se transpune vers cu vers.
aforism de David Boia (13 septembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Un vers
Eu n-am timp să mai scriu perfect,
Că, de-aș avea, nici n-aș mai scrie,
Ci m-aș lăsa o veșnicie
Să te iubesc fără defect.
Apoi m-aș apuca să-nvăț
La ritm, la vers, la prozodie;
Urechile să vă răsfăț,
Devoratori de poezie.
Dar, lume, sunt dator la stele,
Și toate versurile mele,
Împrumutate de la praf,
Sunt versiuni la epitaf.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (22 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc picioarele de vers
Când autoarea e o fată
Și, chiar de-aș fi un pic pervers,
Cu rima doar îmbrățișată...
catren de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzica pe vers neghiob se aseamănă cu un ciob, dar pe vers plin de dulceață are valoare de diamant pe a fericirii piață.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
-esc...
Iubesc... cum aș spune înfloresc,
Iubesc... cum se vede că trăiesc,
Iubesc... într-un sentiment ceresc,
Iubesc... e mai mult decât firesc,
Iubesc... e în stilul românesc,
Iubesc... câteodată chiar prostesc,
Iubesc... de grandoare eu mustesc,
Iubesc... mi-e elanul vitejesc,
Iubesc... chiar dacă mai văicăresc,
Iubesc... dar nici nu mă lăfăiesc,
Iubesc... într-un fel copilăresc,
Iubesc... timpul îl sărbătoresc,
Iubesc... cu natura mă-mpletesc,
Iubesc... de n ori îmi tot doresc,
Iubesc... cred că-ncep să plictisesc...
Și ce dacă... eu iubesc!...
C-am pe cine... ce... să esc!
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet Cocktail
Alunecare din idee-n lucruri
Cădere din cuvinte-n dinți
Un cer de vară care-l scuturi
Și se preling trei sori fierbinți.
Și mă preling de dor și lene
De lenea de-a privi-n-afară
La ora când nevinovate stele
Curgând se-ntoarnă și-nconjoară,
În brîu țesut un microcosmos
Ca al ferigii univers.
Vers după vers și ochi cu os și rană
Din vers mai încropesc un vers:
Căci nu se poate să te scuturi
Nici de idei, de fapte sau de lucruri.
sonet de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai pot
nu mai rezist, vino balsam pentru inimă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
seara s-a transformat într-un plânset
fără de culoare e luna și stelele
șoptesc într-un pahar din care ai băut
te iubesc, te iubesc, te iubesc
plâng, nu vreau nimic, nimic nu cer
ochii au făcut miting cu gaze lacrimogene
te iubesc, te iubesc, te iubesc
o spun de dimineață fără să trag aer
într-un accelerat de puls stingher
suspin pe stradă și-n tramvai
te iubesc, te iubesc, te iubesc
sunt mâhnit și simt că totul e aprins
inima-mi arde, gura strigă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de cireș
Mă scutur de gânduri
Ca floarea de cireș bătut
Și în nu știu câte rânduri
Drumul meu s-a abătut.
Mai văd un singur drum:
Pustiit și înghețat,
În urmă-mi numai scrum
Și-un vers cadențat.
Mă întorc la origini
Precum apa la al său vas,
De veșnicia fără margini
M-apropie un ceas...
poezie de Alina Gurban
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prinos cuvântului
la 31 August - Ziua Limbii Române
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un Univers,
un univers în care fiecare cuvânt nerostit capătă nuanță de vers,
un vers ce dă sens și rost existențial formalității cu nume de trup trecător
(mormanul de materie destinat purificării prin putrefacție).
mi-e sufletul o colonadă ce sprijină un univers,
un univers în care cuvântul se transformă-n lacrimă,
o lacrimă ruptă din nemărginire de univers.
mi-e sufletul o colonadă ce dă sens și rost sufletului meu
în cuvânt
vers
lacrimă
Univers
... un univers în care
cuvintele ce se preling din ochi,
din suflet,
din trupul dezgolit,
le regăsesc în rostuirea cuvântului dintâi,
cuvântului nedefinit și nerostit
(de teama neputinței de-a silabisi cuvântul de-nceput, cuvântul de sfârșit)
când eu le căutam în întruparea celor morți din cei vii,
și-mi defineau durerea, durerea ascunsă printre semne mii-
în alte cuvinte ce le-au adus,
alte cuvinte care s-au spus,
alte cuvinte ce au răpus iubiri neîncepute,
de teama neputinței de-a iubi,
din preaplinul iubirilor trecute,
iubirilor tăcute și nerostite...
te caut cu neputință printre cuvinte.
poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu Pop

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
Iubesc tăcerea vie ascunsă-n ochii tăi
Privirea lor târzie ce scapără văpăi
Iubesc al nopții murmur ascuns în gândul tău.
Un strop de bunătate într-un haotic rău
Iubesc a ta greșeală, urmată de iertare
Ca un copil urmez a dragostei chemare
Iubesc o-mbrățișare a clipelor de dor
Ce aripile-mi taie și nu mai pot să zbor.
Iubesc fără-nțeles o cruntă depărtare,
Ce spintecă iluzii și-aduce-ncet uitare
Iubesc sărutul tău, născut firav din ploi,
Aroma unor buze atât de dulci și moi.
Iubesc acele gânduri de care nu-mi vorbești
Și te întreb adesea: Tu, oare mă iubești?
De-ar fi să-mi dau vreodată răspunsuri ce mă dor
A lacrimilor urme mereu am să le-ador.
Din tot ce-nseamnă noi trecutu-l răscolesc
Și te întrebi în taină: Eu, oare te iubesc?
Iubesc fără măsură aceleași întrebări,
Ce nu-și găsesc răspuns în cele patru zări
Prin sufletul tău cald eu veșnic rătăcesc
Și astfel înțelegi cât de mult te iubesc...
poezie de Andreea Palasescu (30 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Visez
Apari
Și dispari
În univers.
Crezi,
Că visez
Fără sens?
Pot
Să mai scriu
Un vers.
Fugi,
De îndemn,
Când te chem.
Azi
Am uitat
Să iubesc.
poezie de Elena Chitoroagă (2008)
Adăugat de Elena Chitoroagă

Comentează! | Votează! | Copiază!
A scris un singur vers și a ajuns celebru. Vreți să știți care este acel vers? Întrebați-l pe el!
aforism de Mihail Mataringa (25 iunie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc între-timp
Te iubesc dimineața
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineața
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineața
te iubesc în cerc
te iubesc în pătrat
te iubesc în dreptunghi
te iubesc în triunghi
te iubesc în unghi
te iubesc în linie dreaptă
te iubesc în linie frântă
te iubesc în linie curbă
te iubesc te iubesc te iubesc
te iubesc în cerc
te iubesc în centrul cercului
te iubesc cu centru cu tot
punct
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Zeilor poeți", vouă, o rimă
Poeziile cu puține silabe în vers!
Sunt foarte greu de scris!
Rima o simți...
Pe când la cele cu multe silabe în vers!
Rima o pregătești..
Ca o capcană!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În plină zi
... în plină zi se face noapte
și ninge iar fără de motiv...
și caut zâmbet printre șoapte
tot caut negăsind nimic
... mai ai cumva vreo îndoială
că sunt terestru... și poet
în lumea asta marțială
prin vers încerc să te iubesc...
poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2011)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt jar
sunt jar aprins si ard in fiecare noapte
In dimineți cu soare mă trezesc
Iubesc poienile cu șoapte
Si tot ce- n jurul meu zăresc....
Iubesc viața, țin cu disperare
De clipa care mi- a rămas
Mă voi topi intr-un apus de soare
Când chipul meu rămâne fără glas
Dar nimeni nu- i iertat de timpul
Ce ține-n pumn intregul univers
Eu scriu si m-amăgesc cu visul
De a lăsa in urma mea un vers
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!