Bolnavă de singurătate
Rătăcesc printre gânduri
și ucid în mine
tot ce-i mai frumos...
Rup florile
și le calc în picioare.
Le arunc la gunoi,
una câte una,
imaginile cu tine.
Îmi șterg mâinile
ce-au păstrat
urmele atingerilor tale,
și-adorm obosită
de-atâta nefericire.
Nu visez,
nu iubesc,
sunt bolnavă
de singurătate...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.