Și totuși lumina
S-a stins de așteptare
Și doar speranța.
haiku de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cuibul
Uneori, acolo sus,
descoperită de adevăr,
alunecă poteca soartei.
Creaturile molatice,
cu țipătul dogit de așteptare,
suspină-n cuiburi de lacrimi.
Haloul pământului,
acoperiș de milă vulnerabil,
pentru sămânța cerului.
Topit de durere,
globul stins visează vedenii;
culese de pe alt tărâm
Și somnul înghite în sec,
cu voluptate,
hrana care trebuia,
digerată demult...
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluture mic
a pâlpâit în lampă
și s-a stins
haiku de Constantin Păun din Foșnet de stele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor preocupați de Păun și Corbu
Dacă totuși vă frământă
Poanta este următoarea:
Păsările astea cântă
În rând cu privighetoarea.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sala de așteptare
Ninge-afar-a disperare
Peste linii și marfare
Ce confuză așteptare,
Sala de așteptare
Trupuri-sloi de-nfrigurare
Răstignite de spătare
Lângă triste valigioare,
Sala de așteptare
Răvășite lupanare
De destine boschetare
Se-afundă-n dormitoare,
Sala de așteptare
Tremură în mâini murdare
Cartea de identificare
La somații reci, jandare,
Sala de așteptare
Stația de-amplificare
Anunță o suspendare
Între doruri pendulare,
Sala de așteptare
Primul tren care apare
Pune lumea în mișcare
Îmbulzeală la urcare,
Sala de așteptare
Doar năluce solitare
Trezite din hibernare
Zgribulesc pe culuoare,
Sala de așteptare
Gara din Bacău, între două geruri, două trenuri, două spleen-uri
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În grădină
sună stins clopoțeii
mărgăritarului
haiku de Constantin Păun din O cupă de rouă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța de dincolo
Șiruri de crocodili,
De pe tot pământul,
Fac coadă la rai!...
poezie de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără glorie
Speranța se stinge
În smoala serii.
haiku de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei studente
Frumoasă cum este lumina,
Doar Dumnezeu mai poartă vina,
Iar eu, așa cum sunt poeții,
Mă înclin în fața frumuseții!
madrigal de Constantin Păun din Drumuri împușcate (1999)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși visul
Numai el îmi pare
Că ai putea fi.
haiku de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși trenul
A trecut în viteză
Erai în el...
haiku de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar femeii
Dumnezeu i-a lăsat clanța
Și-astfel i-a-ntărit speranța,
Și deci profitând de stea
Domină și azi cu... ea!
epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asfințitul: lumina topindu-se în halou de roșu stins.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Speranța este o căsuță nouă
Într-o încăpere insalubră
inima mea-i o fereastră deschisă
lăsată singură în stare de așteptare,
chiar și trăirile pot înflori mai târziu
la fel cum se nasc ideile din întâmplare
și fructifică.
Doar gândul mă lasă descoperit
până mi se rătăcesc mințile,
numai locuiesc în trupul știut,
așa că, nu te supăra,
ignoră-mi tot ce am spus,
eram plecat pe drumuri de nisipuri mișcătoare
fără identitate,
departe de tine
cu lumina, o monedă ascunsă-n buzunar
la păstrat.
Speranța este o căsuță nouă
din care se vede mai departe
decât pot scrie.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui somnoros
Ar fi foarte potrivit
Și așa ar fi și drept;
Dacă totuși s-a trezit
Să mai fie și deștept!
epigramă de Constantin Păun din Zbor fără aripi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu pe cer
Carul mare aleargă
La lumina lunii.
haiku de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara asta
pe podeaua camerei,
lumina lunii.
haiku de Constantin Păun din O cupă de rouă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara asta
pe podeaua camerei,
lumina lunii
haiku de Constantin Păun din Liniștea ierbii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ființa agonizează continuu... din așteptare în așteptare!
aforism de Constantin Anton din Frânturi de Destin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roșu să și-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.
O cucuvea justiția împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
Că soarele s-a plictisit de moarte...
Am renunțat cu norii să mă lupt,
Cu proștii ce n-au școală și nici carte
Și-observ uimit că după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a culcat și-a stins lumina
S-a culcat și-a stins lumina
minții pline de belele
ca să-și piardă îndemâna
de-a se tot trudi cu ele.
S-a trezit în săptămâna
strălucirii unei stele
după care întinse mâna
cu florile din perdele.
epigramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!