
* * *
E liniște-n schimbare, pe cât se-ntinde lancea
Și toată românimea e stoarsă de nevoi,
Dar undeva-n bojogul norodului, ca-n Vrancea,
Satan fierbe cazanul, în care suntem noi!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Vulcanul din Columbia (care a ucis 30 mii de suflete)
Aseară-a vorbit de Columbia, iar
Lovită de crater în nopți cu stihii,
Care-au topit aproape treizeci de mii
Și-acuma-n surdină suspină bizar!
Acolo pesemne, de-acuma venii
Satan pe cazanul de foc princiar,
Greșind numai vadul căzut pe cântar,
Să spulbere cerul din ochii căprii.
N-am să cer vieții, slăbită de floare,
Decât tăria de-o fi să separe,
Albul de ciută curat ca o coală,
De lumea, o pâclă, despotică boală
Și partea din urmă, vrând s-o repare,
Dracii s-o mâne-n cazanul cu smoală.
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cui îi fierbe creierul în august, îi fierbe cazanul iarna.
proverbe turcești
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lancea lui Horea
În toate grădinile țării e o floare
Cu lujer discret și trăind anonim
În vremi de răscruce sau de tulburare
Noi lancea lui Horea pe ea o numim.
Acelora care falsifică acte
Și Țara Română sub talpă o vor
Noi nu le servim argumente abstracte
Dar poate de lancea lui Horea le e dor.
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.
La orice primejdii, la orice dezastre
Când dușmanii vor să ne lege în frâu
Al nostru e dreptul și al nației noastre
Să mergem cu lancea lui Horea la brâu.
Copiii o învață din laptele mamei
O țin ca pe o cârjă oștenii cărunți
Țărănci o preferă în firul maramei
Sunt codrii de lance a lui Horea în munți.
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.
În sud e o coroană ce îi seamănă bine
În nord e un clopot cu o voce în el
Copilul o are pe lume când vine
Să o aleagă întâi și apoi ca drapel.
Trei lăncii în stema duratei se adună
Vibrând ardelean, moldovean și muntean
Iar lancea lui Horea e aici împreună
Cu lancea lui Cloșca și a lui Crișan.
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.
Sămânța de lance aici se cultivă
Și trașii pe roată ascunși sunt în colț
Și nu mai e roata să îi stea împotrivă
Acestui popor înviat de pe roți.
Oricând s-ar ivi vreo încercare amară
La brâu sa vă stea mai aproape de mâini
Spre drepturi în țară și pace afară
Cu lancea lui Horea: la luptă români.
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.
cântec, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoltă
Zău, aș da în zări cu lancea,
Căci, în vremi de-așa urgie,
Se cutremură doar Vrancea,
Pentru-ntreaga Românie!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Arde gol
Cazanul cu smoală
Chiulesc toți dracii.
haiku de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin grija CFR
Suntem supuși unui test,
Purtați de alte nevoi;
Prețurile sunt ca-n vest,
Doar confortul ca la noi!
epigramă de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La poarta raiului
Satan joacă rișca
Cu îngerii.
haiku de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzie valahă
La poarta iadului,
Satan joacă rișca,
Cu îngerii!...
poezie de Constantin Păun din Cristale hașurate (2008)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toată lumea vrea schimbare
Partidele de la putere
Susțin schimbarea în mod ferm
Și opoziția, chiar, cere
Schimbare, însă, de... Guvern.
epigramă de Ioan Roșca
Adăugat de Ioan Roșca

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie
Se mai duce-o zi de Paște
Și mă mir cum trece clipa,
Lumea nu mă mai cunoaște,
Că mi-am rupt, în zbor aripa!
Curge viața ca o apă
Și m-aruncă în cazan,
Eu îi zic că poa' să-nceapă,
Meseria lui... Satan!
Că-s creștin nu-mi folosește,
Clipa arde și eu știu,
Că Satan mă pârjolește,
Chiar acuma, când sunt viu!
Dar tot merg robit de strună,
Sufocat de câte-un vers...
Cine oare o să-mi spună,
Cât voi mai avea de mers!
Că las totul la o parte,
În fum galben de țigară...
Drumul merge mai departe
Și mai e până la... gară!
poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Macazul și vagonul (fabulă)
Un ac,
Un macaz mai exact,
Zise-n glumă vagonului;
Ești zălud și pace...
Și-n plus puturos!
Am să te dau jos,
Ca să vezi că noi
Care suntem ace,
Avem ce vă face...
Abia miști din roți,
Deși știu că poți
Și când vi la vale,
Am dureri dorsale!...
- Ia mai du-te dracului...
Asta-i soarta acului,
Să suporte toată gloata!
Și macazul s-a decis:
- Îl aștept întredeschis...
fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Litanii către Satan
O, tu, ce între îngeri, ești cel mai învățat
Și mai frumos, de soartă și laude trădat,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Prinț izgonit din ceruri, rămas nedreptățit,
Și care, -nvins, de-a pururi, te-nalți mai oțetit,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu ce știi totul, rege al celor din-desubt,
Vindecător al lumii cu sufletul abrupt,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu care iei leprosul, hulitul și proscrisul
Și cu a ta iubire le-nchipui paradisul,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu, cel mereu al Morții, preamarea ta iubită,
Ai izvodit Speranța, nebuna fericită,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu ce calmezi privirea celui pe eșafod,
Disprețuind tăcerea prostitului norod,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu care știi acele tărâmuri cu ispite,
În care-ascunde Domnul comori nemaizărite,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu ce cu ochiu-ți ager pătrunzi în arsenale
Unde, în mari adâncuri, dorm neamuri de metale,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu ce ascunzi cu mâna genuna pânditoare,
Când somnambulul trece pe streșini fără soare,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu care în mod magic mlădii bătrâne oase,
Când e zobit bețivul târziu în nopți cețoase,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu care pe cel șubred îl scapi de suferință,
Și-i pui trăgaciul armei în mană cu știință,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu care-ai pus pe fruntea lui Cresus cel mârșav
Pecetea-ți de putere și-a aurului brav,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tu ce ivești în ochii fecioarelor crescând
Poftirea spre amorul de trupul lor flămând,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Toiag celui ce fuge și far născocitor,
La spânzurați duhovnici și la uneltitori,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
Tată-adoptiv al celor ce Domnu-a vrut să fie
Goniți din raiul veșnic, în neagra lui minie,
Satan, te rog, ai milă de-a mea nefericire!
poezie clasică de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată vara
după trifoi cu patru foi
dar și astăzi
haiku de Constantin Păun din O cupă de rouă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia (care îngrijește un pisoi!)
De afirmații nu mă-ndoi,
Dar cum ești toată ca o floare,
Mai jos semnează un *pisoi*...
Dar și-ăsta-i cu două picioare!
epigramă de Constantin Păun (2006)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

O vecină
Vecina noastră, o sfârlează,
Se împrumută de bărbați!...
Și toată noaptea-i torturează,
Că dimineața ies... turbați!
epigramă de Constantin Păun din Niște epigramiști (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bârfă
Toată lumea o bârfește,
Că duduia ține-un pește...
Dar, probabil nu se știe,
Că și dânsa e... scrumbie!
epigramă de Constantin Păun din Niște epigramiști (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patima izvoarelor
Ca umbra lunii
în caierul nopții scânteiază,
acolo, vreascuri frânte,
de copita unei căprioare...
Timpul a dat cu osârdă,
curățenia neprihănitului altar...
viu, Rege neîncoronat al pădurii,
a cărei ofrandă se dăruie,
la stingerea licărului din pupile...
Aici, în căldarea lui Satan,
setoase stele alunecătoare,
prin oglinzile izvorului
Își potolesc setea
Și-și vând,
Licărul miraculos al fluidului...
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cere eficacitatea epigramei
Vrei ca "punctul de vedere",
Să-l pun repede pe "I",
Suntem și noi de părere!
Pune-l dumneatale, "Și"...
epigramă de Constantin Păun din Niște epigramiști (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia
Toată viața este cheia
Că mereu o tot citești,
Dar când înțelegi ideea
Nu mai poți s-o răsfoiești.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-i dor de liniște-n visurile mele
Aș vrea când mă trezesc să fie ca în vis,
Să-mi pot continua gândul fugar,
Să fim din nou cu sufletul larg deschis
Și dragostea noastră să bâzâie-n noapte ca un bondar.
Aș vrea să mă cauți și frumos să-mi scrii,
Cuvinte tandre, pe care le voi citi-n tăcerea nopții,
Să mă gândesc la timpul frumos atunci când tu o să vii,
Nu vreau să fie un vis de-al meu lăsat mereu în mâna sorții.
Aș vrea ca viața să nu-mi mai joace feste,
Să nu fie un joc urât care a-nceput iară,
Am și eu un suflet și visări celeste,
Uneori gândesc ca un copil ce fuge iar afară.
Precum zilele mai seamănă-ntre ele
Și cum nepăsarea este-n lumea toată,
Uneori mi-i dor de liniște-n visurile mele
Și dragostea naivă trece ca o fată.
poezie de Eugenia Calancea (30 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!