Iniţiatorii

Reptilă lenoasă, sobol îngălat,
timpul se tîrâie-n bot!
Energie a muncii în ritm avântat,
fă-i vânt înainte timpului tot.
Din fire noi viaţa ta se urzi –
zi lucrătoare sau sărbătoare,
înşiruie-ţi lanţ zi lângă zi,
flux disciplinat şi fără-ncetare.
Problemă-i de ani, nu de veacuri, comuna. –
Lângă maşini, mai mulţi decât ieri,
specialiştii sporească întruna:
mecanici, strungari şi mineri.
Lăcătuşi, tăietori facem faţă la greu
respectându-ne-n muncă legământul cel mare.
Iniţiatorii noi suntem, promotorii mereu
ai socialismului în desfăşurare.
La tractoare, maşini şi vagoane
daţi bătaie fierbinte;
de înfumurările americane
trecînd, să le-o luăm înainte.
Pe şantiere, în industria grea,
cu toate brigăzile în ritm avântat,
aripi dând planului, vom măsura
fiece pas c-un an câştigat.

poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăm toată atenţia tehnicii

Comuna nu-ţi cere din mâini doar să dai,
cu mâinile goale nu-nalţi noua vatră.
Înalţi prin maşini al construcţiei strai
de blocuri de piatră!
Deci mătură boarfele capului sceptic.
Mai sunt de cărat funingini, cu carul!
Tu adu lumină cu becul electric,
cu poezia, cu abecedarul.
Pe-artişti îi slăvim şi ni-i luăm ca model...
Dar tehnicii oare, dăm toată atenţia?
Aşază-n prim-plan, slăveşte la fel
şi munca, şi tehnica nouă, şi-nvenţia.
Cu şoarecii-nvăţului vechi, la gunoi!
Iar cu noua lozincă în desfăşurare,
c-un nou mod de-a munci, cu maşinile noi,
voi, slăviţi-l pe-Octombrie cel mare.

poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imagine urbană

Maşini, maşini, maşini,
Maşini peste tot,
Maşini pe şosea,
Maşini pe partea mea.

Maşini şi câini,
Câini zgribuliţi,
Câini pe trotuare,
Câini cu două picioare.

Câinii şi mint,
Mint de la ei,
Mint de constituţie,
Hal de revoluţie!

poezie de Bebică Ghiţă din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În privinţa tirurilor razante, de sus în jos sau directe, a focurilor colice, în şir sau revers, englezii, francezii, prusacii nu mai au nimic de învăţat; dar tunurile lor, obuzierele lor, mortierele lor nu sunt decât pistoale de buzunar pe lângă formidabilele maşini de război ale artileriei americane.

Jules Verne în De la Pământ la Lună
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să facem din grădini "parcuri de maşini şi tractoare" şi din acestea, locuri de joacă!

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comuna

Se unduie grâul ca marea,
Îl păzeşte o paiaţă hâdă...
E c-un sacou şi c-o bermudă
Frângând de rectiliniu zarea.

E-un drum de car la zece metri
Cu o fântână cu găleată;
La ce-o servi că n-are apă...
E chiar comuna Valea Pietrii.

E-un miros rău de bălegar...
Sătean mergând, în birt se pierde...
Şoseaua nu e gri, e verde...
Căruţa-o trage... un măgar.

Sunt păsări multe afară-n stradă,
Găini cu gâşte, multe raţe...
Femei stau în cruciş de braţe
Pe bănci, la porţi, ca tot să vadă.

Sunt multe case ponosite
Cu pereţi strâmbi de la chirpici...
Sunt stil vagon, sunt toate mici
Şi-au gard din lemne zdrenţuite.

Văd mai în "Centru" o casă mare...
În faţă scrie... "Primărie"!
Culoarea-i veselă, zglobie...
Maşini sunt două!... Pază mare!?

... Şi are două uşi nu una...
-"Poliţie"-i scris în culoare-
Cu lacăte-n amiaza mare...
Au zăvorât... toată Comuna!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aripi

Îmi cresc aripi către o nouă viaţă,
către un somn lin fără de uitare
către acele vise, ce azi le am
aşa cum le-am avut şi ieri
şi le mai am şi mâine...
Îmi cresc aripi, aici
lângă lăstarii timpului meu
şi vreau să zbor...,
dar voi zbura acolo unde
numai lăstarii timpului o vor şti
Îmi cresc aripi,
către o ţintă bine definită
şi chiar dacă îmi va fi greu
voi învinge..., doar
am lăstarii timpului meu
ce acum abia au răsărit.
Am aripi şi sunt abia
la începutul zborului meu
către... TOT
Am aripi!

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

ritm

Ritm. Bătaie de joc.

definiţie aforistică de David Boia (29 august 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, oamenii, suntem ca nişte fluturi cu aripi de foc, ne facem scrum înainte de a ne naşte, ardem înainte de a fi aprinse dorinţele şi idealurile noastre.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ilici

Cu toate sirenele bubuind spre potrivnici,
cu toate tractoarele laolaltă-n efort,
ascultă republica, tovarăşe Ilici,
ieşind la raport...

Acum când au smuls şi-alungară la dracu
vechiul regim ciocoiesc,
muncitorii cu secera, cu ciocanul, cu acul,
ţie, îţi făgăduiesc:

- Stârpind tot ce-i putred şi josnic şi rău,
vom face din muncă, sporind-o cu sete,
din inima socialismului tău,
temeiul uman al întregii planete!

poezie clasică de Vladimir Maiakovski (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticul la mare

În largul mării avântat,
Văzând un critic dând din coate,
Îşi spune un poet: păcat!
... Păcat că ştie să înoate!

epigramă de Gabriel Teodorescu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tren primordial

Venea un tren aşa cu zel,
Noi îl priveam din caldarâm
Un univers ducea în el
Pe ritm acut de tâgâdâm

Dintr-un timp primordial
Trecea cu vuiet ca furtuna
În ritm alert şi bestial
Trecea şi huruia întruna

A apărut ca din neant
Şi a crescut accelerat
Devine tot mai relevant
Şi mai ales aglomerat

Căra cu sine în vagoane
Un univers fenomenal
În taină provocă frisoane
Creşte la orişice semnal

Crescu intens fără oprire
Cuprinse universul vast
Ţintea pe sus la nemurire
Si tot creştea entuziast

Suia acolo printre stele
Mai debordant ca ori şi când
Prin universuri paralele
Cât cu viteza unui gând

Căra atâtea universuri
În drumul lui spre alt tărâm
Cât nu pot evoca în versuri
Numai pe ritm de tâgâdâm.

poezie de David Boia (3 mai 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii nu sunt maşini, dar în toate situaţiile în care li se oferă posibilitatea, se vor comporta ca nişte maşini.

citat din Ludwig von Bertalanffy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa merge înainte

Viaţa, să luăm aminte,
Trăită solo sau în doi,
E cert că merge înainte
Spre finiş: viaţa de apoi.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi avem propriile noastre maşini ale timpului. Unele ne duc înapoi, se numesc amintiri. Unele ne duc înainte, se numesc visuri.

citat din Jeremy Irons
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe traseu

Taximetristul cu mustaţă
Destoinic de felul său
Emite pretenţii din start
El aşteaptă apeluri
Chemări şi invitaţii
Apoi trece la interpelări
Din lista de opţiuni
Nu se mulţumeşte cu bip-uri
El vrea solicitări on-line
Pe lângă toate astea
El are obsesia
Locului de parcare
Aşa parchează mereu maşina
Aproape de bancă
De fiecare dată
În spatele altei maşini
Din lipsă de locuri
Tot timpul e pus pe fapte
Mari sau mici
El le cumulează
Şi le transformă în lei
De fiecare dată
Taximetristul cu mustaţă
Animă viaţa oraşului.

poezie de David Boia (22 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru părinţi

Enigmatici şi cuminţi,
Terminându-şi rostul lor,
Lângă noi se sting şi mor,
Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoi
Că şi-aşa au dus-o prost,
Şi fă-i tineri cum au fost,
Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcut
Dă un ordin, dă ceva
Să-i mai poţi întârzia
Să o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lor
Ale fiilor erori,
Doamne fă-i nemuritori
Pe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,
Ia priviţi-i cum se sting,
Lumânări în cuib de cuc,
Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferind
Ne întoarcem în pământ,
Cât mai suntem, cât mai sunt,
Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,
Despărţirea-i tot mai grea,
Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,
Fata mea şi fiul meu,
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,
Sărut-mâna, mama mea.
Rămas bun, băiatul meu,
Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,
Mama mea, fetiţa mea.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimele dorinţe

"Nu-mi prea aduc aminte... Erau cinci, atâta ştiu,
Căzuţi lângă mine-n tranşee – şi trei, cu mare greutate,
Mi-au şoptit ultimele lor dorinţe, înainte de moarte..."

El, scos din tranşee mai mult mort decât viu,
Surd, ameţit şi şchiop, c-un picior rupt de la jumătate,
Murmura absent aceleaşi propoziţii dezlânate:

"Nu-mi prea aduc aminte... Erau cinci, atâta ştiu,
Căzuţi lângă mine-n tranşee – şi trei, cu mare greutate,
Mi-au şoptit ultimele lor dorinţe, înainte de moarte...

Părinţii aşteaptă-ncrezători în viitorul fiilor, rozaliu –
Aşteaptă-un cuvânt într-o tăcere răbdătoare, zi şi noapte,
Dar ce mi-au spus ei sau cine-s părinţii lor, din păcate,

Nu-mi prea aduc aminte... Erau cinci, atâta ştiu,
Căzuţi lângă mine-n tranşee – şi trei, cu mare greutate,
Mi-au şoptit ultimele lor dorinţe, înainte de moarte..."

poezie de Wilfrid Wilson Gibson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să distrugi, construieşte. Înainte să critici, creează. Înainte să urăşti, iubeşte. Înainte să te cerţi, înţelege. Înainte să te enervezi, acceptă. Înainte să judeci, observă. Înainte să condamni, iartă. Înainte să fii răutăcios, fii binevoitor. Înainte să te temi, îndrăzneşte. Înainte să fii lacom, dăruieşte. Înainte să fii frustrat, acţionează. Înainte să fii invidios, iubeşte-te.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea

Un gând ciudat ca o reptilă
Se furişează-n aşternut
Ingheaţă inima in mine
Temându-mă că te-am pierdut

Si-ar fi păcat atâta noapte
Sa-ntindă aripi peste noi
Găsindu-ne atât de singuri
Neimpărţind un pat in doi

Ascult la paşi ce trec pe scară
Si uşa vreau să o deschid
Si este cred intâia oară
Când simt că gându-a obosit

Atât de grea e aşteptarea
Maşini pe drum se duc si vin
S-a stins in sfeşnic lumânarea
Luând cu ea şi un suspin.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu-i decât un cântec

Îţi poţi trăi Viaţa
ca şi cum nu există ziua de mâine.

Poartă-ţi capul
în ritm de Heavy metal,
nu poţi întrece pe toţi
şi pe toate

având o atitudine negativă,
nici retrăgându-te ca o umbră
în vreme ce vezi cum visele
şi lubirile tale se risipesc.

Poţi bate toba
cât e ziua de lungă
în orice ritm pofteşti,
dar la sfârşit,

când toate sunt spuse şi cântate
Viaţa este aşa cum începe,
nu rock and roll.......
De fapt,

cu un pic de muzică sau fără muzică,
e vorba doar o insesizabilă,
subtilă schimbare de-acorduri.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!