Tinerete lm-ista

Coridoare lungi si uniforme albastre-
Sint ani ai tineretii noastre,
Cand trecem peste diferite firi,
Cand luam cu noi doar amintiri.

Sintem si Phoenix, dar uneori si vulturi,
Sintem deschisi, insa purtam si scuturi,
Iertam, gresim, cerem ragaz,
Insa ne curg si lacrimi pe obraz.

Avem un tel: ascensiunea,
Insa pe drum luptam cu lumea,
Avem prieteni, dar si dusmani
Ii vom avea si peste ani.

Noi ne-am ales aceasta soarta
Lasandu-ne parintii-n poarta...
O sa ne-ntoarcem noi la ei
Cand le-or sosi anii cei grei.

poezie de Alexandru Marius Fugăreţu (2009)
Adăugat de Alexandru Marius Fugăreţu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara prieteni

Sint singura si ard ca luminarea
La fuga ard toti anii mai frumosi
In viata eu cunosc doar disperarea
si greul il cunosc tot pe de rost.
Prieteni n-am, dar am avut
Insa invidia mai des ii insoteste,
Cu timpul ei mi-au devenit dusmani
Si lumea toata-mi dovedeste.
Dar, poate eu sint vinovata?
Ca spatele toti mi-au intors,
Incredere aveam in lumea toata
Si asta-ntors viata pe dos.

poezie de Lilia Bat
Adăugat de Lilia Bat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

peste lacul din padure
luna iar a rasarit
multi ar vrea pe ea s-o fure
insa multi n-au reusit.

cea mai rasarita cale
e atunci cand sta pe lac
de dragul luminii sale
pesti, broscute toate tac.

sar in apa baieti tineri
dar s-o prinda ei nu pot
stau de luni si pana vineri
dar din lac nimic nu scot.

mai sireata.. nici o fata
nu gaseti pe-acest pamant
insa eu am prins-o-odata
si va dau al meu cuvant.

si lumina ei curata
o mai am in casa mea
intr-o poza inramata
si semnata..-Dragostea-.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gandesc, gandesc, iubesc

Ai crescut si am sperat
C-o sa uiti de realitate,
Si sa gusti putin din vise,
Insa vad ca nu se poate.

Ai ramas la fel, frumoasa,
Dar acelasi zambet fals,
Peste visul meu apasa,
Si ma lasa fara glas.

Ai visat ce-au vrut parintii,
Asa n-ai visat deloc,
Si-am plecat de langa tine,
Acum vrei sa ma intorc?

Iar zambesti, si-mi faci cu ochiul,
Insa eu nu pot zambi,
Recunosc, imi este teama
Ca aceeasi tu poti fi.

Sentimentele ma-ndeamna
Sa incerc sa mai astept,
Insa anii nu ma iarta
Ce sa fac, mereu sa iert?

Cand ti-am spus ca tin la tine
Ca la ochii mei din cap,
Ai mintit de dragul lor,
Ai spus clar: "eu nu te plac..."

Si stiam ca minti, durerea
Ce-o aveai in glas soptea,
Puteai sa nu spui mai multe,
Sufletu -mi deja stia.

Bani, avere, bogatie,
Ce prostie ai ales,
Ca iubirea-i cea mai sfanta
Prea tarziu ai inteles.

Daca tatal tau gandise,
Ce-i mai bine pentru voi,
Cum spuneai tu in trecut,
Azi cum de visezi la "noi"?

Nu cred ca mai pot ierta,
Dar iti jur ca te iubesc,
Eu am suferit enorm,
Asteapta-ma, sa ma gandesc...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cand in cand

eu te-as saruta mereu,
si te port in al meu gand
si te-as alinta mereu
tu poate doar din cand in cand

si esti dulce si usoara
ca s-o adiere de vant
te-as tine-n brate mereu iubito
tu poate doar din cand in cand

am sa te port in al meu suflet
in sufletul meu cel frant
si te-as mangaia mereu
tu poate doar din cand in cand

si te ador iubirea mea
chipul tau ce-l vad razand
am sa te iubesc o vesnicie
tu nici macar din cand in cand

poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repetabila povara ( II )

Am mai scris despre voi, dragii nostri parinti,
Cand erati mai activi, cand erati mai fierbinti
Si ce-am scris m-a durut, si ce-am scris v-a durut,
Am privit indelung, ca ochi mut spre ochi mut.

Si acum, mai batrani, si acum mai tarziu
Imi mai cereti sa spun, imi mai cereti sa scriu,
Cautati peste timp c-un benefic repros,
Peste rana de os ochelarii sunt rosi.

Inainte putin, inapoi amintiri
Si ce degete-aveti, zi de zi mai subtiri,
Numai calciu batran pe la incheieturi
Si vecini mai nervosi si nepoti mai impuri.

Ce sa scriu despre voi, dragii nostrii batrani,
V-as minti, insa stiu ca priviti in fantani
Si din ele vedeti cum v-ati stins si v-ati dus
Si remedii nu sunt si intoarceri nii nu-s.

Vin postasii la voi, zambitori uneori,
Telegrame purtand cu nepoti rotunjori
Si voi faceti un chef cu un vin indulcit
Si cu paine si unt cat un varf de cutit.

Dimineata plecati, ca la treburi candva,
Dar la pranz oboseala de umeri va ia,
Zi de pensie-aveti, sarbatoare aveti,
Cand sunteti guralivi si sunteti indrazneti.

Mai vorbiti prin oras, mai vorbiti intre voi
Cat va costa un loc de mormant pentru doi.
Si la mers va-ndemnati mai rigizi, mai domoli,
Cautati leacuri noi pentru vechile boli.

Si nici lacrimi in ochi nu mai tineti acum
Cand traiti fara trai si aproape postum.
Dragii nostri parinti, suferinzi si batrani,
Miorite spre voi mai coboara din stani.

Si va spun despre noi ce mai e si ce nu-i
Si v-ati plange cuiva, dar taceti nimanui.
Si ce plug v-a taiat in obraz brazde-adanci
Si ce vulturi fatali v-au strigat de pe stanci?

Mai ramaneti cu noi, nu plecati nicaieri,
Nu ne sunteti batrani, nu ne sunteti poveri.
Va iubim tot mai mult, nopti si zile n-ajung,
Insa voi hotarati c-ati trait prea-ndelung.

Hai, priviti-ne in ochi, cat nimic nu s-a frant,
Ce-i cu voi de priviti insistent in pamant?
Locul vostru e-aici, nu va strangeti asa.
Vai, ce mici ati ramas sub povara prea grea.

Totdeauna prea mici cei batrani ne raman
Ca-ntr-o zi ca pe prunci i-om purta langa san.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinţi (a două ediţie, adăugită)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie

E timpul cand se sting pe rand
toti trandafirii in gradini,
Petale ofilite si lumini
se risipesc in adieri de vant.

E timpul cand frunzele plang
cu lacrimi mute pe poteci,
Fiori prin inimile noastre reci
ranesc atatea vise ce se frang.

E timpul cand culorile se mor,
Si parca noi tristeti reinvie,
E timpul de melancolie,
Cand toate amintirile uitate dor.

Ne-au asurzit iubirile in gand,
Si suntem astazi, simplu, doi straini,
E timpul cand se sting pe rand
toti trandafirii in gradini.

poezie de Marius Alexandru (18 septembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria mea e oarba

Parca ieri eram pitic
La tine veneam grabit
Si mergeam la fel ca tine
Incercam sa-ti calc pe urme
Poate atunci eu reuseam
Insa astazi nu mai am
Nu mai sunt urme in care
Eu sa calc sa-mi fac carare
Doar traiesc din amintire
Cand stateam tata pe tine
Erai calul meu cel drag
Vezi tata eu n-am uitat
Imi e dor de toate acum
Si incerc ca sa nu plang
Insa ochii des se scalda
Bucuria mea e oarba.

poezie de Iliuţă Cozma (24 noiembrie 2011)
Adăugat de Iliuţă Cozma
Comentează! | Votează! | Copiază!

In miezul noptii

Cand miezul noptii in turnul gandurilor bate,
plecandu-si pleoape grele peste gropi adanci,
noi vom ramane in eternitate
la fel de tineri ca si-acum;
insa nu vom intelege, nici atunci,
sensul acelui trecaror cuvant,
ce se rotea-n absurde porunci.
Oare vom fi mereu jertfiti
pe altare... vesnic nicaieri?
Cand am sa mor
apleaca-te pe bratul meu
si lasa-te invins de legea veche
caci noua ne-a fost dat,
in schimbul tuturor neimplinirilor,
norocul de a fi mereu in doi...
De a fi mereu pereche.

poezie de Amalia Stoica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sint un pod

Sint un pod peste riu,
Catre tine mereu,
Pe nimic sprijinit,
Doar pe sufletul meu.

Acest riu nemilos
Ma va sparge-n bucati,
Starea mea o-nteleg,
Dar si tu seama da-ti.

Sint un pod peste riu,
Pe pilonii mei tristi,
Catre tine mereu,
Insa tu nu existi.

Nu-ntelegi ca mi-e greu,
Ca mi-e frig si urat,
Sint greoi si sint fix,
Sint un pod si atat.

Unde-apuc sa ma duc
Sunt silit sa raman
Ca miroase a fier,
Ca miroase a fin.

Si deodata-nteleg
Ca sint trist in zadar,
Pe pilonii mei tristi
Ma cuprind si tresar.

Tu simti tot ce simt eu,
Ba mai grav, ba mai mult,
Plansul tau permanent
Il preiau si il ascult.

Si dau parca ecou
Si vibrez in alt mod,
In picioare calcat
Ca un om, ca un pod.

Sint un pod peste riu,
Sint un pod peste mers,
Cite vanturi m-au scris,
Cite ploi m-au tot sters.

Dar tu nu esti pe mal,
Dar tu nu esti cu ei,
Dar tu nu ma strivesti,
Tu ma tii si ma bei.

Sint un pod ridicat
Peste-un riu incomod,
Sint un pod, esti un riu,
Esti un riu, sunt un pod.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniste

Liniste...
Liniste...
peste tot numai liniste...

Mi-e atat de bine aici langa liniste,
langa cerul adus, incovoiat ca un ram
peste inima mea, cand inima n-am,
peste cantecul meu, cand cantece n-am,
peste dragostea mea, cand dragoste n-am,
la marginea lumii, cand lume nu am...

poezie de Dominic Stanca
Adăugat de avallon
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost o vreme...

A fost o vreme in vietile noastre,
Cand inimile ne erau astre,
Si vietile ne erau nori de margean,
Iar acum, atat de banal, ne desparte-un ocean.

A fost o vreme si pentru noi,
Cand ne-aratam unul altuia goi,
Ne sarutam pe gura cu foc,
Si luam viata ca pe un joc.

A fost o vreme cand in ger si viscol taios,
Eram langa foc, ofrandele Zeului Eros,
A fost o vreme cand sub lună plina de Mai,
Eu te iubeam, tu ma iubeai.

A fost o vreme ce nu va mai fi,
Si va fi o vreme cand noi vom muri,
Iar sub astre vor mai ramane,
Doar poemele noastre.

Dar va fi o vreme si pentru noi,
Cand amintirile vor deveni strigoi,
Iar prezentul, iubirea mea, ni se va parea firesc.
Atat timp cat nu vei uita, ca eu
TE IUBESC!

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există momente inevitabile de nefericire care ne intrerup viaţa. Ele nu au loc insa fără motiv. Uneori lumea pare să fi conspirata impotriva noastra, asa că ne intrebăm: "De ce trebuie să mi se intample tocmai mie?" Confruntaţi cu inevitabilul, unii dintre noi se descurajeaza; altii insa devin mai puternici sy intelegerea lor sporeste.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matur

Ce inseamn-a fi matur
A fi bland sau a fi dur
A fi iertator din fire
Cand e vorba de iubire?

Nu ma prea pricep aici
Poate vrei sa imi explici
Faptul ca-n iubire-s dur
Ma declara imatur?

A ierta e omeneste
Pentru cel care greseste
Insa pentru cel ce iarta
In spinare inc-o piatra.

Nu m-astept sa intelegi
Ca in viata sunt si legi
Ce ne-nvart destinele
Si ne-arata binele.

Tu alergi pe drumuri multe
Vrei ca toti sa te asculte
Nu e ca nu cred ca poti...
Insa...
Chiar ii vrei pe toti?

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

2005

Dispari 2010 cu lacrimi si durere,
Cand n-aveam libertate, nici prieteni nu aveam,
Cand inca eram orb desi aveam vedere,
Cand doar minciuna ta in minte o aveam.

Te du 2009 cu vise spulberate,
Sa nu crezi c-am uitat ce mi-ai promis atunci,
Sa fim cuplu perfect... respect, egalitate,
In schimb eu am primit pedepse si porunci.

Dispari 2008 cand cruda realitate,
Lovea din intuneric si nu intelegeam,
De-as fi stiut ca porti in tine doar pacate,
Plecam mult mai devreme si nu mai sufeream.

Te du 2007 cand am ales durerea,
N-am fost impins din spate, eu singur am ales,
Ai spus ca va fi bine, ca imi vei fi alaturi,
Ca sunt o jucarie eu nu am inteles.

...

Dispari 2005 cand i-am cantat in gluma,
Si ii spuneam razand:"Ce faci iubirea mea?"
Exact in acel an iubrea lasa urma,
Si in 2007 eram sub vraja sa...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau si ma gandesc

Stau si ma gandesc iubire
Cate trag, cate patesc
Dar ma jur si din privire
Nu regret ca te iubesc.

Multi ma-ntreaba ce-i cu mine
Eu ma-ntreb ce e cu ei
A iubi nu este bine
Doar atunci cand nu-i cum vrei.

Sunt legat pe veci de tine
Desi vorba rea ne poarta
Insa nu imi e rusine
Si accept aceasta soarta.

Poate suna omeneste
Nu poetic cum vor unii
Dar mai exista si persoane
Ce se iubesc precum nebunii.

Stau si ma gandesc iubire
Cate trag, cate patesc
Dar ma jur si din privire
Nu regret ca te iubesc.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta de-a invinge

Sa stii sa taci cand ai dreptate
Si-apoi sa razi cand inima te doare,
Sa-ti fie mersul plin de demnitate,
Si sufletul sa poti sa-l lasi sa zboare.

Sa poti zambi cand toata lumea plange
Chiar cand speranta, cea din urma... moare,
Cand tot ce ai si esti, incet, incet se frange
Sa poti sa te ridici si sa privesti spre Soare.

Cand prietenii, cu toti, pe rand, te-au parasit
Si intristarea te apasa zilnic, greu
Cand esti uitat si singur... necajit
Sa poti pastra Credinta vie-n Dumnezeu.

E-o alta sfanta, "arta de-a invinge"
Puterea fara margini ce-ai primit in dar,
Prin Cruce, Dragoste... prin Sange,
Prin Inviere, Viata si prin... Har!

poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez

Cand te stiu departe
Inchid ochii si visez,
Doar in somn se poate
Langa mine sa te asez.

Iti vorbesc despre iubire,
Despre noptile cu noi,
Insa visul fara tine
E ca norul fara ploi.

Iti fac semne ca visez,
A trecut de ora doua,
Iar cu lacrimi pictez
Intalnirea de la noua.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand soarta darnica…

Cand soarta darnica devine avara
si flacara dragostei fumega stinsa;
cand mangaierile si cand surasurile
ti-s dramuite sau ti-s respinse;
cand toti prietenii te-au dat uitarii
si toti datornicii te trag de maneca
e vremea, Poetule, sa-ti zavorasti usa,
si sa-ti apropii cuvant de cuvant
si ritmuri de ritmuri sa le alipesti.

Cand soarta-n bine iar se preschimba
si iar ti-ngaduie sa fi norocos;
cand fluviul placerilor – odinioara
secatuit – iar se revarsa in viata ta;
cand toti prietenii iti bat la usa
si toti dusmanii vor sa se-mpace;
cand ochii galesi, duiosi te-admira
si dulci surasuri ti-aduc ravase –
e vremea, Poetule, sa-ti zvarli pana,
inima de-o inima sa ti-o apropii,
buzele de-alte buze sa le-alipesti.

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de gyongy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand simti

Plang cand viata-mi rade-n fata
Si imi fura din culoare
Plang cand soarta ma invata,
Cand pe cer rasare soare.

Rad la tine dar am masca
Si mi-e frica de-ntuneric
Stau si astept sa se mai nasca
Un luceafar prea feeric.

Ma cutremur si mi-e groaza
De o lume prea perversa
Ma ascund sa nu se vaza
Fata mea, o fata adversa.

Ma topesc cand tu ma mangai
Si-mi soptesti usor in noapte
Vorbe prea fierbinti, ma balbai
Cand apoi tu treci la fapte

poezie de Loredana Tudor
Adăugat de Loredana Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despartire

Cand despartirea ne bate -n usi ce facem?
Avem copii, familie si vise,
Suntem maturi si acceptam, ori ne prefacem
ca tot ce sa-ntamplat nu e real, si inchidem totul in uitare c-asa e ideal,
Lasand portile acestui episod pe veci inchise.

Cand partenerul ne tradeaza cum uitam?
Ori sa uitam e oare chiar unica salvare?
Maturitatea cere asa cum e sa-l acceptam,
Un adevar ce duce usor spre despartire,
Sa dam uitarii tot ce am numit candva iubire,
Tot ce-am cladit de-o viata sa presaram cu sare.

Acum ca suntem pusi la zid de o tradare
Ce n- o sa ne-ocoleasca oricat am incerca,
Avem de-ales fie sa lasam totul in uitare,
Ori sa luam viata-n piept, sa nu dam inapoi,
Sa ii iertam pe cei ce nu s-au multumit cu noi,
Dar sa-ncheiem acolo, viata oricum va continua.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!