
Autor și editor (Pfeffel)
E. De ce așa de trist, obscur?
A. Ah! un nemernic mi-a furat
Poemul meu neimprimat.
E. Sărmanul fur!
epigramă de Mihai Eminescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cine mi-a furat cuvintele?
Cine mi-a furat cuvintele cu care te chemam?
Cine mi-a furat mâinile cu care-ți făceam semne?
Primăvara mi-a aflat grădina veștedă,
Toamna mi-a găsit livezile sterpe.
Cine mi-a zdrobit fuga după ciute?
Cine a risipit fulgii somnului împărtășit împreună?
Vara nu-mi mai coace grâul inimii,
Iarna nu-mi mai aduce zăpadă și lună.
poezie celebră de Zaharia Stancu din Pomul roșu (1940)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui confrate obscur
Un scriitor necunoscut
O epigramă mi-a făcut.
Ca să-mi răzbun pe autor,
Eu voi citi-o tuturor.
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai Eminescu despre Vasile Alecsandri
Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice,
Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice...
distih de Mihai Eminescu din Epigonii
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist dar adevărat
Cum n-a trăit, sărmanul,
Cu-o minimă decență,
"Măria sa, Țăranul"
E doar o reverență.
epigramă de Nelu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecător
Plângi, trecător. Poetul mort sub glie
A fost mai trecător ca tine chiar...
Că s-a născut, sărmanul, la tipar
Și a murit obscur la... librărie.
epigramă de Anoine Pierre Lebrun din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu loviți în Eminescu
Nu loviți în Eminescu, nu loviți în al meu neam,
C-am ajuns sărac pe lume și-acum doar pe el îl am!
Nu loviți în Eminescu și nu-l mai spurcați în glas,
Dintr-o țară prăduită doar el singur mi-a rămas!
Nu loviți în Eminescu, blestemați în veci veți fi,
Că-n el licăre speranța până-n cea din urmă zi!
Nu loviți în Eminescu, încercați să fiți mai buni,
De nu vă țineți cuvântul - jos, la casa de nebuni!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te pierzi în valul vieții,
Trist la țărm doar eu rămân;
Brațe fără de nădejde -
Navă fără de stăpân.
catren de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Acel poet e cult, care, asemenea unui plugar pe ogorul lui, nu lasă în poemul său nici un colțișor aspru sau obscur.
citat din Lope de Vega
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Eminescu, Mihai
- Eminescu e întruparea literară a conștiinței românești, una și nedespărțită.
definiție celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Rotari Diana

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Eminescu, Mihai
- Eminescu - acest Iisus al slovei noastre românești.
definiție aforistică de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unui președinte rămas fără Organizație politică
Când a căzut în recidivă,
Degeaba el mi-a explicat
C-a fost de două ori furat,
Căci n-are nicio perspectivă!
epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi în România
Atâția s-au îmbogățit
Și au furat ca în pădure,
Încât sărmanul om cinstit
Ce poate, oare, să mai fure?
epigramă de Vasile Darie din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
- Eminescu, Mihai
- Eminescu este un Orizont al puterii fără de care granitul ar rămâne secat de Lumină.
definiție aforistică de Alexandra Mihalache din Între expresie și adevăr (Cugetări și definiții aforistice), Lumina expresiei (decembrie 2016)
Adăugat de Alexandra Mihalache

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Eminescu, Mihai
- Eminescu este cel mai tradițional poet, absorbind toate elementele, și cele mai mărunte, ale literaturii antecedente.
definiție celebră de George Călinescu în Istoria literaturii române, de la origini până în prezent
Adăugat de Irina Badescu-eleva

Comentează! | Votează! | Copiază!
In memoriam - Mihai Eminescu
Foaie verde de cicoare,
Eminescu e în floare...
Luceafărul lui nu pălește,
Fiindcă lumea îl iubește.
madrigal de Valeria Mahok (12 ianuarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... stele cad că ninge Eminescu
și Luceferi plâng că plouă cu Mihai
printre zări se surpă Universuri
într-un curcubeu de luna mai...
sparge vântul poarta unui rai,
clar de lună scrie clar de versuri,
parcă iarăși plouă cu Mihai,
parcă plânge iar cu Eminescu...
poezie de Iurie Osoianu (17 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cineva mi-a furat apusul
Îl pusesem la uscat pe linia orizontului
Se jilăvise de roua înserării și
L-am simțit cumva rece când
Mi l-am înfășurat după umeri
Așa că m-am învelit în umbre
Urme
Nu prea țineau de cald dar erau
Tot ce aveam
Cineva mi-a furat apusul
Nu-i nimic
Dacă i-a fost de trebuință...
Doar să știe că văpaia din el
A rămas în ferestre
Dacă te uiți bine ai să-l vezi
După borangicul unui păianjen
Încețoșându-i tremurul luminii
Într-o lampă aprinsă mereu
*
Miroase a petrol și-a gutui
A realitate și vis
Cineva mi-a furat apusul
Se înnoptează
Am să dau lampa
Mai tare
poezie de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Arivistul
Istețu-acesta se remarcă
Doar prin al său nemernic scop:
Arunc-un frate bun din barcă,
Să urce-n locul lui lui din top.
epigramă de Mihai Haivas din revista EPIGRAMA 99 (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a zâmbit
Mi-a zâmbit într-o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Și mi-a aprins în suflet un dor nebun.
Mi-a zâmbit într-o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerșetor.
Mi-a zâmbit într-o zi un copil
Cu ochi frumoși ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Și de brațele mamei mele.
Mi-a zâmbit într-o zi un pom
Care era legănat ușor de vânt.
Și mi-a părut că zâmbește un om,
Pe drept cuvânt.
Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Și m-am întors la visurile mele!
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât
Mi-a cerut prietenia, să văd cum se scrie
Scrâșnind din cuvinte, poemul inept
Pe care-l numea fraudulos poezie
Și este desigur un mare-nțelept.
El nu are nume, nici eu nu am nume
Dar viața o punem adesea la cub,
Plutim aiuristic spre toamnă prin lume
Și-avem câte o piesă murind pe YouTube.
Mi-a cerut prietenia, să văd cum se face
Poemul cu vorbe-ncruntate urât,
În care războiul aduce a pace,
Prefer poezia, lumina și-atât.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!