* * *
Cineva mi-a furat apusul
Îl pusesem la uscat pe linia orizontului
Se jilăvise de roua înserării și
L-am simțit cumva rece când
Mi l-am înfășurat după umeri
Așa că m-am învelit în umbre
Urme
Nu prea țineau de cald dar erau
Tot ce aveam
Cineva mi-a furat apusul
Nu-i nimic
Dacă i-a fost de trebuință...
Doar să știe că văpaia din el
A rămas în ferestre
Dacă te uiți bine ai să-l vezi
După borangicul unui păianjen
Încețoșându-i tremurul luminii
Într-o lampă aprinsă mereu
*
Miroase a petrol și-a gutui
A realitate și vis
Cineva mi-a furat apusul
Se înnoptează
Am să dau lampa
Mai tare
poezie de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.