Divorţul

I-a plăcut mereu să se distreze,
Se-ntâlnea adesea cu păcatul
Şi a hotărât să divorţeze,
Doar trăia demult cu... avocatul.

epigramă de Vasile Plăcintă din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Plăcintă care ne promite plăcintă bună

Eu de azi consum plăcintă
Dacă-i bună, n-o fi dramă,
Sper ca el să nu mă mintă
Cum o face-n... epigramă!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La spovedanie

- Spune, fiule, te-ascult.
- V-aş fi spus eu, mai demult,
Dar fiindu-mi greu păcatul...
Vreau să-mi chem şi avocatul.

epigramă de Teodor Portărescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul şi clienta

Un avocat cu-o mină inocentă,
Convingător şi cinic a pledat,
Să divorţeze grabnic pe-o clientă,
Da hoaţa mică... ea l-a divorţat!

epigramă de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avertisment

Când în epigramă-i pun la ţintă
Pe duşmani, le spun, că am destui:
Cine-l va atinge pe Plăcintă,
Fi-va... vai de cozonacul lui!

epigramă de Vasile Plăcintă din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autogustare

Unii-n viaţă mă alintă
Chiar cu numele Plăcintă,
Alţii-mi spun epigramist...
Deci exist!

epigramă de Vasile Plăcintă (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul nou cu "bucurie" - Andrei Plăcintă, fiul Sorinei Plăcintă, senator PD-L, este cercetat pentru tentativă de omor

"Copilaşul" cel iubit,
Cum Sorina îl alintă,
Mamei lui i-a pregătit,
(Nă)răvaşul din Plăcintă.

epigramă de Mike Farkas (7 decembrie 2010)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăia odată, demult de tot, o mătuşică bătrână-bătrână care-şi ducea traiul tocmai în creierii munţilor, într-un loc necălcat de picior omenesc. Ş-avea ea un bordei şi un cârd de gâşte, iar locul acela pustiu în care trăia era înconjurat de o pădure nemărginită.

începutul de la Păzitoarea de gâşte de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amabilităţi

Descoperindu-şi, bietul, rostul
Din fire antiviolent,
A tot făcut mereu pe prostul
Şi a ajuns în... Parlament.

epigramă de Vasile Plăcintă din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul: Doctore, înainte să faci autopsia, ai căutat să vezi dacă mai avea puls?
Martorul: Nu.
Avocatul: Ai controlat tensiunea?
Martorul: Nu.
Avocatul: Ai verificat dacă mai respiră?
Martorul: Nu.
Avocatul: Deci e posibil ca pacientul să fi fost încă viu atunci când ai început autopsia?
Martorul: Nu.
Avocatul: Cum poţi fi sigur, doctore?
Martorul: Pentru că creierul lui stătea pe o tăviţă pe biroul meu.
Avocatul: Înţeleg, dar nu ar fi putut totuşi ca pacientul să fie viu, în ciuda acestui lucru?
Martorul: Ba da, e posibil să fi fost viu şi să practice avocatura!

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

m-a rănit în inimă şi maşinile
rulau indiferent pe străzile albe
femeia blondă, provizoriu
abera despre pier paolo pasolini
şi umberto eco după un extract
de mătrăgună şi ayahuasca
în părţi egale a hotărât să divorţeze
pe culoarul unui tren accelerat
era un delir de alain robbe-grillet
o sinucidere fără bilet de avion
o chemare din depărtare, chemare
şi tangou la ospiciu dărâmat
nebunii umblau liberi şi haotici
purtând cu ei farmecul demenţei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât păcatul m-a purtat...

Cât păcatul m-a purtat
cincisprezece toamne,
toţi mereu m-au lăudat
nimeni nu s-a supărat,
nimeni Doamne!
Cât la cel rău i-am slujit
cincisprezece toamne,
toată lumea m-a iubit
nimeni nu m-a prigonit
nimeni Doamne!

Cât de lume mi-a plăcut
cincisprezece toamne,
orice rele-aş fi făcut
nimeni nu m-ar fi-abătut,
nimeni Doamne!

Cât trecură ca un fum
cincisprezece toamne,
nimeni nu mi-a stat în drum
să mă strige ca acum
nimeni Doamne!

Dar de când mă port să-Ţi plac
(trei ori patru toamne)
bine caut mereu să fac
şi tot nu mă are-n plac
nimeni Doamne!...

— O, mereu de-aş fi-un pribeag
toate-a vieţii toamne,
ura tuturor o trag,
mi-e de-ajuns că mă ai drag
azi Tu Doamne!...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul

Mă-ntorc din nou la pieptul tău
Mă-ntorc, cu gândul şi privirea,
Aşa cum m-am întors mereu
Şi-am scris aceiaşi soartă grea.

Doi îngeri negri am fost noi
Căzuţi cumva de jos în sus,
Şi am rămas pe dinăuntru goi
De-atâta dor cât am tot dus.

Tot iadul l-ai pictat pe pielea-mi albă
Încât, am devenit păcatul tău suprem,
Ce-l porţi mereu ca pe o salbă
Făr să ma-auzi când te tot chem.

Păcatul lumii-l port pe piele
Şi pe al tău îl port mereu în sân,
Din iad mă-ntorc cu alte iele
Să-ţi cânt şi-n beznă să rămân.

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anabel Lee

De demult s-a-ntâmplat, de demult...
Era lângă-o mare cu ape-argintii,
O fecioară trăia, şi poate c-o ştiţi,
O fecioară, Annabel Lee;
Şi trăia doar c-un gând - s-o iubesc mereu,
Şi trăia - să mă poată iubi.

Eu - un copil - şi ea un copil,
Lângă-o mare cu ape-argintii,
Ne iubeam ca un cântec mai presus de iubire
Ca un cântec - Annabel Lee;
Şi priveau, pizmuind preacurata iubire,
Chiar serafii de sus, din tării.

Şi aşa s-a-ntâmplat că-ntr-o zi, demult,
Lângă marea cu ape-argintii
Un vânt de pustiu s-a iscat dintr-un nor,
Îngheţând-o pe Annabel Lee;
Măritele-i neamuri au dus-o departe.
Departe de mine, spre miazăzi,
Şi-au închis-o în mormântul de piatră,
Lângă-o mare cu ape-argintii.

Chiar serafii, nicicând fericiţi ca noi,
Pizmuindu-ne priveau din tării -
Da, aşa s-a-ntâmplat (şi cu toţii o ştiu
Lângă marea cu ape-argintii)
Că-ntr-o noapte un vânt se-abătu, geros,
Îngheţând, ucigând pe Annabel Lee.

Dar iubirea ne-a fost mai presus de iubirea
Celor mai bătrâni decât noi, doi copii -
Celor mai înţelepţi decât noi, doi copii -
Şi nici îngerii de sus, din tării,
Nici demonii din funduri de-ocean
N-au să poată vreodată visul meu despărţi
De-al frumoasei Annabel Lee.

Şi, prin noapte, urcând, luna-mi pare un gând
Al fecioarei Annabel Lee;
Şi din ochii stelari eu văd ochii ei mari,
Ai frumoasei Annabel Lee;
Şi în fluxu-nnoptat lângă ea stau culcat,
Lângă draga, iubita, logodnica mea,
În mormântul din ţărmuri pustii,
Lângă ţărmuri cu valuri pustii.

poezie celebră de Edgar Allan Poe din Poezii şi poeme (1964), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine socoteşte câte foi intră-n plăcintă, nu mănâncă plăcintă niciodată.

proverbe franţuzeşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul lui Procust

Vrei să scrii o poezie
bine cheamă-ţi avocatul
dar să-i spui fir-ar să fie
doar cât îţi permite patul

Uite ăsta-i avocatul
poţi să scrii tot ce te doare
însă versurile de-a latul
să le pui sau în picioare

Poţi să scrii tot ce te doare
întinde-te fir-ar să fie
ca zăpezile la soare
dup-un dram de poezie

Apoi ia-ţi cu tine veacul
şi te du urgent la dracu'

rondel de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demult

Mi-ar fi plăcut să vorbesc despre această amintire,
dar e-atât de estompată acum,– ca şi cum nimic n-ar mai fi rămas –
iar asta pentru că s-a întâmplat demult, în anii adolescenţei.

O piele ca floarea de iasomie...
acea seară de august – era în august? –
Îmi mai pot aminti doar ochii: albaştri, cred că erau albaştri...
O, da, albaştri ca safirul.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul: Ea avea trei copii, aşa e?
Martorul: Da.
Avocatul: Câţi din ei erau băieţi?
Martorul: Niciunul.
Avocatul: Era vreunul din copii fată?
Martorul: Onorată Curte, cred că am nevoie de un alt avocat. Pot sa-mi iau un alt avocat?

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

mamă (vezi şi maternitate)

Mama este o fiinţă care atunci când vede că sunt numai patru porţii de plăcintă pentru cinci persoane, spune că nu i-a plăcut niciodată placinta.

definiţie de Tenneva Jordan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-s muţi, puterea creşte.

aforism de Vasile Plăcintă din O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni (2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anii trec, puşcăriile rămân.

aforism de Vasile Plăcintă din O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni (2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!