
Colegului Liviu Horga. După participarea sa la întâlnirea cu avocații Baroului Paris, i-am citit o parodie după catrenul adresat de Păstorel savantului Nicolae Iorga
La-ntâlnire, franțuzește,
Liviu Horga când vorbește,
Toți încep să și gândească:
Dulce-i... limba românească.
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocățești (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Colegului Liviu Horga. Văzându-l că, în juriu, se pregătea să mă depuncteze, l-am implorat:
Lasă la o parte morga,
Nu te mânia, de fel,
Tu, desigur, nu ești Iorga
Cum nici eu nu-s Păstorel!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocățești (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Propagandistul
La Sorbona când se pune
Franțuzește să vorbească,
Tot franțuzu-n sine-și spune:
Dulce-i limba românească!
epigramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Colegul Ion Cuzuioc declară că nu-mi înțelege cartea editată bilingv
Drag amice Cuzuioc,
De nu mă-nțelegi deloc,
Nici în limba românească,
Traduc și-n moldovenească?
epigramă de Gheorghe Culicovschi (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba românească
Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.
Frați ce-n dulcea Românie
Nașteți și muriți
Și-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiți!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?
Limba, țara, vorbe sfinte
La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu!
poezie de Gheorghe Sion
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă limbii române
în limba română zâmbește un pământ
când primăvara se umple de vlăstari
când codrul mirabil se leagănă în cânt
sub cerul ce-și deschide porțile mari.
limba românească are mândru nume
câmpii de bucurie ce rodesc sub soare
grădina luminii mărturisită-n lume
cu speranțe ce răsar între munți și mare.
limba românească nu are-asemănare
grai dulce împletit cu mândre doine
vântul o îngână în întreaga zare
soarta tricoloră înzestrată cu taine.
limba românească împlinește visuri
unită cu stele să curme abisuri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ginere aproape poliglot
Expert e-n limbile străine,
A învățat și franțuzește,
Dar îl bârfesc, niște vecine,
Că "limba soacrei" n-o vorbește.
epigramă de Vasile Ilincan din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel limbii române
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Și renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,
Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.
Cel plecat să "rătăcească"
S-o țină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Așa cum o făcea demult,
Limba dragă românească
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns câștigător. La terminarea cursurilor "Universității de toamnă 1995" ni s-a dat extemporalul cu tema: "Pentru care motive ați accepta o bursă în Franța?" Am scris, franțuzește, catrenul tradus ulterior în română:
Dacă e adevărată,
Și îmi este adresată,
Oferta, de astă dată,
Nu poate fi refuzată!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Omagiu francofoniei - Hommage à la Francophonie (1995), traducere de Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când magistratul nu vorbește pe limba împricinatului
- Dumneata ești terț poprit?
- Nu, eu sunt Marin Chibrit!
distih de Aurelian Păunescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vorbim românește
Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsați dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.
Când românul se-ndârjește
Din țărână când mi-l scoți,
El îți toarnă românește
Un blestem de șapte coți,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbește lin și blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.
Niciodată altă limbă,
De pre buze românești,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândești.
La mânie, la iubire,
La suspin și chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.
La iubire, la mânie,
La chiot și la suspin,
România-i România
Cu fagur și cu pelin.
Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoșesc,
După moda franțuzească,
Sau cu modul latinesc,
Ne-am strâns mințile cu fracul
Și simțul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii și-a înțărcat.
Românimea cât trăiește
Graiul nu și-l va lăsa;
Să vorbim dar românește.
Orice neam în limba sa!
poezie clasică de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe Culicovschi vs. Nicolae Dărăbanț și catrenele sale
Din alcov în alt alcov,
Fără să câștige-un sfanț,
Paparazzi, la Brașov,
Este "craiul" Dărăbanț.
epigramă de Gheorghe Culicovschi din revista "Haz de Necaz", nr. 27-28 (iulie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică:
Când mult năduf în suflet strângi
Și lacrima te încolțește
Că-n limba ta nu poți să plângi,
De ce nu-ncerci în... franțuzește?
epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor epigramiști care au un schimb de catrene în franțuzește
Spre bonjuriști ideile mă duc
Și lupta voastră mă nedumirește:
De ce vă înjurați pe franțuzește,
Când sunt expresii indigene mai cu suc?!
epigramă de Mihu Dragomir din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când zicem azi că cineva vorbește limba barbară, aceea nu este altceva decât limba rustică.
citat din Gellius
Adăugat de Simona E

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când stau, oamenii încep să se gândească la asta.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Opozanți și guvernanți
În politică, se pare,
N-au timp pentru guvernare:
Când discută, ori când tac,
Toți sunt numai... în atac.
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriștilor al Casei de Cultură Buzău (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba mea
Limba mea e-o limbă sfântă
Ea îmi este căpătâiul!
Bucuria - când îmi cântă
Gungurit de prunc - întâiul...
Când mă ninge, când mă plouă
Și-n dureri n-am o zi bună,
Când mă frânge doru-n două
Tac în limba mea străbună...
Când mă ard cuvinte-n strune
Acordându-mă-n furtună,
Torc din doinele străbune
Plâns în limba mea română.
Și când rănile îmi sânger
Roșul macilor în grâne,
Cântul meu e zbor de înger
Limba mea e rugăciune...
De tăcerea m-o răpune
Și cuvântul mi l-o frânge,
Din baladele străbune
Miorița mă va plânge.
Însă... somnul mi-e veghere,
Sub Luceafăr l-oi începe.
Limba mea va fi tăcere
Dar cu toți o vor pricepe!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Discriminare etnică
Pe Olguța, ce vorbește,
Franțuzește, englezește,
Domnul Klaus n-o numește,
Că nu știe și... nemțește...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântă lașitate românească
Să loviți în mine
Când împart cu ștabii
Două Bucovine,
Două Basarabii.
Dacă pace-nseamnă
Liniște impusă -
Plânsul meu cântați-l
Doar în limba rusă!
Datorită ție stăm în umbră,
Nu mai pot valorile să crească,
Stăm de-un veac cu mâinile în șolduri -
Sfântă lașitate românească!
Și de-atâta chin și de durere,
Nu mai pot nici mamele să nască,
Nu primim nimic, dar ni se cere -
Sfântă lașitate românească!
Trădători cu sufletul de slugă,
Ce-au ajuns la viața boierească,
Au venit la sânul tău să sugă -
Sfântă lașitate românească!
Bietul nostru neam e plin de ură,
El, ce știe-atâta să iubească,
Nu mai știe omul câte-ndură -
Sfântă lașitate românească!
Din cuprinsul sfintei noastre țări
Rup vecinii cu măsea frățească
Și ne-așteaptă noi amenințări -
Sfântă lașitate românească!
De-ar veni și-aici un pic de bine,
Dictaturi să nu ne mai umbrească,
Poate-atuncea vom scăpa de tine -
Sfântă lașitate românească!
poezie celebră de Damian Ureche (1981)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!