D-nei secretare

Era o secretară mică,
Alerga ca o furnică,
Dar nimeni nu a numărat
Câţi directori... a "creat".

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O furnică

O furnică lucrătoare
Cât mai duce în spinare!
Când o vezi cât e de mică,
Pe spinare te furnică.

Fă, de vrei, o încercare,
Că, doar eşti atât de mare
Şi de-n spate nu te strică,
Tot de-atâtea ori ridică!

Mai călca-vei sub picioare
Vreo furnică, orişicare?
Hai, încearcă, fără frică!
N-o respecţi, ia şi ridică!

poezie pentru copii de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coabitare

Serviţi mereu de-aceeaşi secretară
Deşteaptă, frumuşică şi tenace,
Cei doi directori au căzut la pace
Şi i-au fixat o leafă bunişoară.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare muşuroi.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum trebuie finanţate şcolile din bani publici, spitalele... aşa avem nevoie şi de lăcaşuri de cult. S-a făcut o manipulare care nu mi-a plăcut: s-a numărat câte spitale sunt şi s-a pus în paralel cu câte biserici sunt. E ca şi cum într-o fermă ai număra câţi boi şi câţi porumbei există.

Rafael Shaffer în ziarul Adevărul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odinioară, oamenii cereau directori de conştiinţă. Însă mizeria timpurilor noastre şi sentimentul de neputinţă pe care-l trăiesc oamenii în lumea noastră lipsită de măsură fac ca ei să ceară şi să-şi dea astăzi directori de inconştienţă colectivă.

Denis de Rougemont în Partea Diavolului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greieraşul

Cri, Cri, Cri, furnică Cri,
Greieraşul iar veni
La furnică să cerşească
Şi mâncare să-i gătească.
Cri, Cri, Cri, furnică Cri,
Vara mâine o veni.
N-am sa mai cerşesc la tine,
Am să cânt de azi pe mâine.
S-asculţi cântecelul meu
Furnicuţă nu-ţi e greu:
Cri, Cri, Cri, furnică Cri!
Ţi-oi cânta pân-oi muri.

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea (bâlbă)

Te-am iubit încă de mică,
Deşi-a trecut atât de mult
Alergi şi azi ca o furnică,
Iubita mea... cu căr părunt.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece la concurs au reuşit trei secretare, au mai fost angajaţi doi directori.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mică băltoacă e un ocean pentru furnică.

proverbe afgane
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre prezenţele finite ale formelor, se poate zări Prezenţa Infinită a Liniştii. Câţi dintre oameni sunt conştienţi de Nevăzutul dintre două forme văzute? Câţi dintre oameni sunt atenţi la ceea ce a existat înaintea Universului? Câţi dintre oameni zăresc Nemanifestatul din care provine manifestatul? Câţi dintre oameni îşi odihnesc privirea în Oceanul Liniştii? Deşi Nemişcarea a creat mişcarea, Nemişcarea nu stăpâneşte mişcarea.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între amant şi secretară

Am un drac de secretară,
Asta, zău, că mă omoară!
Cum mă vede agitat,
Mă ademeneşte-n... pat.

epigramă de Ion Cuzuioc din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta de cinci ani, rTe-hu deprinsese deja temeiurile artei de a alerga. Oricine poate alerga un sfert sau o jumătate de ceas, dar nimeni, în afara alergătorilor tibetani, nu poate alerga fără întrerupere vreme de luni de zile sau, dacă e nevoie, vreme de veacuri (organismul unui alergător nu se uzează atâta timp cât el aleargă; prin urmare, el n-are cum să moară de moarte naturală, ci va sfârşi, mai devreme sau mai târziu, prin a fi ucis de ceva anume).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exod

În fiecare zi furnicile trec prin odaia mea
şi mă leapădă de ură
îmi număr asfinţituri în palmă
şi mirată, măsor înălţimea arborelui
ce creşte-n perete
şi furnicile zboară prin creierul meu
redându-mi libertatea
veioza e ceva imaginar şi în fiecare zi,
mă războiesc cu ideile
o furnică e o idee
o furnică este o veioză
o furnică e masa
o furnică poate fi acest vers
o furnică e un Christ răstignit
toate iubirile sunt asediate de furnici
apoi distruse şi reînviate
în fiecare zi furnicile trec prin odaia mea
şi renasc din acest exod
mai trăiesc ca o furnică în ţărână
doar cu gândul..

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O furnică

O furnică mică, mică
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vişinul uscat
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte crăci.

Mărunţica de făptură
Duse harnică la gură
O fărâmă de ceva
Care-acasă trebuia
Aşezat în magazie
Pentru iarna ce-o să vie.

"Un' te duci aşa degrabă
Gândul meu mâhnit o-ntreabă
Încă nu te-ai lămurit
Că greşeşti şi-ai rătăcit?
Cu merinda îmbucată
Te-ai suit până-n cravată
Şi mai ai până-n chelie
Două dealuri şi-o bărbie.
Nu vrei tată să-ţi arăt
Cum iei drumul îndărăt?

Să-ţi mai pun o întrebare
E aproape de culcare:
Unde dormi, aici, departe?
Într-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?"

Mă gândesc ce-i de făcut
S-o feresc de neştiut,
Îngrijat de ce-o să zică
Maica stareţă furnică
De-o lipsi din furnicar,
Şi-o aşteaptă în zadar.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o mică furnică între zeci de boi ce încearcă să mă împungă, însă... ironia este că ei sunt prea mari ca să le pot face faţă şi să-i schimb în ceva mai bun, iar eu sunt prea mică pentru a mă putea atinge ei, nici măcar nu mă pot călca în picioare, fiindcă mă strecor.

citat din Natalia Păun (1 iulie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec neverosimil

Ea era mică, mică, mică...
O talie ca de furnică,
Nasul pe chip - un apostrof.
Stătea comodă-ntr-un pantof
Şi privea de jos, de jos
Îngerul cel curajos!

Când inima în piept zburda
Ea îşi muta într-o sanda
Călcâiul cât un sâmbure
Boaba de rouă tulbure,
Ciorapi verzi de mătase,
Melci lepădaţi de case.

Macul se scutură în grâu,
O adiere ţine-n frâu
Zmeiele verilor prelungi,
Basme cu zâne, nibelungi
Şi glezna fetei - un clăbuc
Într-un papuc, într-un papuc...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furnica

O furnică lungă de optsprezece metri
Cu pălărie pe cap,
Nu există; nu, nu există.

O furnică să tragă un car
Plin cu pinguini şi raţe
Nu există; nu, nu există.

O furnică să vorbească franţuzeşte,
Să vorbească latina şi javaneza,
Nu există; nu, nu există.

Hei! De ce nu?

poezie clasică de Robert Desnos din Cantafabule (Chantefables) (1945), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când trufia se face ca o trufă de mică şi chibzuinţa îi devine omului amică, de la ură la dragoste poate fi chiar un pas de... furnică.

calambur aforistic de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câţi ani ai trăit?

Nouăzeci de ani şi-o lună,
Fumez de la nouă luni,
Am murit de moarte bună,
Doar cu-n... cancer la plămâni.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţie

creaţia-i lucru comun
creat de singurătăţi
de geniu când bun când nebun
integru ori rupt în bucăţi

creaţia-i lucru intim
creat pentru nimeni şi toţi
din nodul acela sublim
din gâtul mişcării pe roţi

creaţia-i lucru firesc
creat de naturile mari
din fraza ce strigă:" iubesc"
redusă la sensul: "dispari"

creaţia-i simplul cuvânt
creat de la bun iceput
din patru stihii şi pământ
cu suflet în două şi lut...

poezie de Iurie Osoianu (13 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!