Exod
În fiecare zi furnicile trec prin odaia mea
și mă leapădă de ură
îmi număr asfințituri în palmă
și mirată, măsor înălțimea arborelui
ce crește-n perete
și furnicile zboară prin creierul meu
redându-mi libertatea
veioza e ceva imaginar și în fiecare zi,
mă războiesc cu ideile
o furnică e o idee
o furnică este o veioză
o furnică e masa
o furnică poate fi acest vers
o furnică e un Christ răstignit
toate iubirile sunt asediate de furnici
apoi distruse și reînviate
în fiecare zi furnicile trec prin odaia mea
și renasc din acest exod
mai trăiesc ca o furnică în țărână
doar cu gândul..
poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Claudia Tomescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.