Har
Focul nu-i aprins de orișice amnar.
monostih de Gheorghe Leu din Puncte pe epigramă (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Suntem o droaie! Și totuși, nu reușim să ținem un foc aprins ca să scoată fum. Nu pricepeți că mai bine murim decât să lăsăm focul să se stingă? Cum o să fim salvați dacă nu ținem focul aprins?
William Golding în Împăratul muștelor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Confidențe despre soț
Cu tristețe-adâncă
Spuse la vecine:
"Focul ce-l usucă
Nu-i aprins de mine".
epigramă de Laurian Ionică din PILULE ILAuRIANTE
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Focul nu s-a mai aprins
Când viscolește afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieții-i frântă
Ei știu ca orice muritor
Că viața li se sfârșește.
Și mărturisind un dor,
Bătrâna pe moș privește.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.
Și-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Reminiscențe
Cu focul dragostei aprins
Ieri ne iubeam ca doi nebuni!
Nici astăzi focul nu s-a stins,
Dar e o criză de cărbuni!
epigramă de Vasile Panaitescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisire la focul lui Zamolxe
Doamne ne știi, suntem poporul de zei și de zâne.
Cu focul aprins ne găsim astăzi de față cu Tine
Cu inimi deschise spre Tine avem multe a-Ți spune.
Răul din noi Tu vei arde cu focul minune,
Știm că zeul Zamolxe ne-aduce adevărul. Bătrâne
Doamne, promitem! Vom urma faptele bune.
Ne sunt mințile treze de-a Ta-nțelepciune.
Mântuitorului nostru Zamolxe multe-I vom spune,
până ce focul sacru va fi doar un tăciune.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
În țara zeilor
Din focul ce-ați aprins pe creste,
ne-am întrupat. Venim la vetre,
bărbați frumoși ieșiți din pietre,
din flori de colț, femei și fete.
Lumină-n ochi focul ne-aduce,
durerea inimii s-o duce,
să o lăsăm să se usuce,
privind la stele, nu la cruce.
În țara zeilor ni-i locul,
aici vom arde-ntruna focul,
i-a venit inimii sorocul,
iar să cunoască zâmbetul.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La focul aprins, aleargă cu foalele.
proverbe armenești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul
Nu-i adevărată povestea că oamenii au descoperit focul
lovind două pietre.
Focul a apărut altfel, când singurătatea primului om
s-a lovit de prima întrebare,
când un om s-a gândit să prefacă rănile lui în speranță,
să-și lumineze mâinile
și teama de el.
Poate focul n-a fost decât un mijloc de a lupta împotriva cenușii,
când vulturii coboară în noi
și ne temem.
poezie celebră de Octavian Paler din Poeme (2008)
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!

Necuvintele zorilor
Nu-i nicio tristețe pentru că soarele ni se topește-n palme Privirea ta mă încălzește, prin albe sărutări
Probabil că suntem îngerii nopții,
Vom zâmbi, vom striga prin stropii de busuioc aprins
Se strigă focul din inimi, prin necuvintele zărilor.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aprins focul vieții în sufletul fiului meu, deci pot să plec.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi țigănești
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă focul ți-a aprins sprâncenele, gândește-te cum să-ți salvezi ochii.
proverbe chinezești
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

La ce pot sluji academiile? Să întrețină focul pe care l-au aprins marile genii.
Voltaire în Despre Academii
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
- beție
- Stare de euforie
Unde orișice pigmeu,
Învârtindu-se-n prostie,
Crede că e Galileu!
Beția
definiție epigramatică de Gheorghe Penciu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șeful pensionar
Experiență-având cât opt,
Nu ca și orișice novice,
El este precum fructul copt
Pe care-l așteptăm să pice...
epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipoteză 1
"Pe Dunăre de-ar curge vin"
Spre mare ochi de băutură,
Mă tem că orișice creștin
Ar sta cu Dunărea la gură!
epigramă de Gheorghe Ion Păun din Zig-zag umoristic (2006)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie de succes
Obține bani și-apreciere,
Fiindcă-n orișice condiții,
Ea-și face treaba cu plăcere
Indiferent în ce poziții.
epigramă de Gheorghe Bălăceanu din Umor pe strada lui Păstorel (2010)
Adăugat de Gheorghe Bălăceanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îți trebuie consimțământ
Îți trebuie consimțământ
Din partea forței tutelare,
Acum, la orișice mișcare,
Să mori de ciudă, pe cuvânt!
Să sapi o palmă de pământ
În curtea casei din dotare,
Îți trebuie consimțământ
Din partea forței tutelare.
Îți taie orișice avânt
Această tristă constatare
Că nu-i departe ziua-n care,
Când vei dori să tragi un vânt,
Vei cere-ntâi consimțământ...
(Din partea forței tutelare)
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf unui rebusist
Când trăia a fost mereu
As, în orișice careu,
Astăzi însă s-a decis
Pentr-un colț complet închis.
epitaf epigramatic de Gheorghe Chirilă din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu fi laș și fugi dacă ai aprins voit o iubire. Incearcă ușor să o stingi, căci focul ei te poate ajunge din urmă și arde.
Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Falșii prometei
Mit suprapopulat de prometei...
Azi, focul lor nu luminează țara
La focul sfânt ei își aprind țigara...
Nu-s prometei, sunt doar... preamititei.
Și, în micimea lor, atât ar vrea
Să țină focul numai pentru sine...
Îi încălzește și le face bine
Focul luat cu mâna altuia...
Nu-i leagă nimeni, nu, de nicio stâncă...
Numai ficat de vultur, toți, mănâncă,
Sperând s-ajungă sus, pe culmi, să zboare...
Dar, pricepuți numai la tâlhărie,
Preamititeii nu au cum să știe
Că zborul nu e pentru târâtoare...
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de vasili brinza

Comentează! | Votează! | Copiază!