Soţii la cumpăraturi

Harul vieţii nu-l refuză,
El modern şi ea vetustă:
Ea ocheşte câte-o bluză,
El ocheşte câte-o "fustă".

epigramă de Vasile Larco din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să se omoare oamenii între ei? Ce am cu cel de dincolo, când nici nu-l cunosc şi nu-l urăsc pentru că nu mi-a făcut nimic niciodată? De ce să-l omor dacă el, ca şi mine, suferă oroarea aceluiaşi destin? Oare acolo, de unde-mi pândeşte mişcările şi-mi ocheşte inima, încetează el de-a fi un om şi de a-mi rămâne un frate?

citat din G.M. Vlădescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţă

La Putna clopotele bat,
E lume multă-n Mănăstire,
Să-i facă, iar, s-a adunat
Lui Ştefan Vodă pomenire.

Şi nu-l vom da nicicând uitării,
Ne-om aminti de cel ce-a stat
De strajă la hotarul ţării
Şi de duşmani l-a apărat.

La două iulie mereu
S-aprindem câte-o lumânare
Căci Sfânt e lângă Dumnezeu
El, Ştefan, Ştefan Domn cel Mare.

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister de băieţi

Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Pieile Roşii, pe sub arţar,
goneau, arătându-şi toţi dinţii!)
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Timp suspendat, ţie, copilărie,
văzduhu-ţi lingea talpa şi gleznele.)
Cum săreai sub arţar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie şi gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister de băieţi

Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Pieile Roşii, pe sub arţar,
goneau, arătându-şi toţi dinţii!)
Iată, lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer...
Ah, din fugă săream sub arţar,
smulgându-i o frunză cu dinţii!
(Timp suspendat, ţie, copilărie,
văzduhu-ţi lingea talpa şi gleznele.)
Cum săreai sub arţar, copilărie,
cu genunchii lângă bărbie şi gleznele!...
Iată lassoul, mâna, atentă,
ocheşte bizonul de aer!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai cade câte-o frunză...

Mai cade câte-o frunză ruptă,
Din pomul şi aşa prea gol
Şi în căderea ei foşnită
Mor visele strânse în stol.

Mai cade câte-o frunză verde,
Copacul este întristat,
E-atât de gol că nu ai crede
C-a fost cândva cel mai bărbat.

Mai cade şi câte o creangă,
S-a rupt din uscăciunea ei,
Lăsând coroana prea beteagă,
Lăsând mai rare flori de tei.

Mai cade câte-o frunză udă,
Înlăcrimate dimineţi,
Vântul când trece nu ascultă
Povestea ei cu ochii beţi.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Samariteana"

Burlacul înrăit, Gigel,
Flămând de-amor ca o cătană,
Pândea câte-o "samariteană",
Să-şi facă milă şi de el
În dragoste cam infidel,
Dorea să fie "pe sprânceană"
Când acosta câte-o codană
Să o posede-avea ca ţel
Uzând de "latura umană"
Fătucile cu capu-n nori,
Îşi mai făceau câte-o pomană
Şi-a profitat de multe ori,
Dar ultima, cea mai sărmană,
I-a dăruit copil din flori!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

epigramă

Epigrama - definiţie epigramatică

E o cobră care muşcă,
Dar şi arma ce răneşte,
În trei versuri te ocheşte
Şi-n al patrulea te-mpuşcă.

definiţie epigramatică de Ion Bratu din Definiţii epigramatice - dicţionar culegere (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străveche meserie, nici astăzi n-ai apus?

Sosit în capitală. Deşi-i târziu, mi-i dor s-o
Admir în plină noapte, când larma se răreşte.
Ici-colo,-n colţ de stradă, vre un rechin sau peşte
Ocheşte câte-o fâţă ce face rond pe Corso.

"Hai pân-la Inter, Veto, apoi am şi întors-o
Şi nu că-s obosită sau preţul ne-ar mai creşte,
Ne prinde — ştii? — curcanii. Ei nu se târguieşte.
Vrei iar să ne-amendeze? Hai, mişcă-ţi fundul, morso!"

Străveche meserie, nici astăzi n-ai apus?
Ne mâi prin spanii fufe, ca vita, la produs?
Dar fabricile unde-s: "Apáca"? "Tricodava"?...

Şi unde-s guvernanţii? Ispaşa, cine-o da-va?
Estimp trimişii noştri dezbat în parlament
O nouă lege despre şurub ori/sau ghivent...

sonet de Nicolae Mătcaş din Roata de olar (2008)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâng la fel ca voi...

mă împrăştii în cuvinte
şi m-adun şi iar m-adun,
multe nu le ţin nici minte,
se ard seci şi fără scrum,
dar m-apucă câte-o dată,
să le chem să-mi fac*- un vers
şi atunci aşa pe-o pată
câte-o poezie ţes...
nu-i minunea de pe lume,
e cum e, e nu ştiu cum,
e ceva ce n-are nume,
e din mine, e de-acum

mă împrăştii câte-o dată
şi chem luna şi-i şoptesc,
ea mă ştie ca o roată,
când cuvinte învârtesc
şi mă ştie singuratic,
doar cu ea eu mai vorbesc,
câte-o dată sunt apatic,
ea zâmbeşte, eu mocnesc
şi mă ştie din iubire
şi mă ştie din nevoi,
cu ea cad în amintire
şi-atunci plâng la fel ca voi..

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremuri şi vremuri

Pe vremea când aveam hormoni
Şi mintea, sigur, mai îngustă,
Mă mai ţineam de câte-o fustă,
Acum mă ţin de pantaloni.

epigramă de Eugen Albu din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", Premiul II ex aequo "Mircea Trifu" (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordonanţă de urgenţă –majorare mascată a pensiilor

E un panaceu modern,
Să aveţi o viaţă bună.
Veţi primi de la Guvern
Câte-o Viagra pe lună.

epigramă de Valentin David din Şarjele unui Don Quijote
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegia cuibului de barză

O barză şi-a făcut odată
Cuib la Dumnezeu la poartă,
Dar acolo sfinţii toţi
I-au dat gură ca la hoţi.

Barza şi-a făcut îndată
Cuib în stâlp la noi la poartă.
Eu, copil cu mintea-ngustă,

M-am uitat la ea sub fustă!

Şi-a plecat... n-a mai venit.
Doamne, cât m-a cicălit
Mama, şi cât m-a certat:
Ce păcat, vai, ce păcat!

Păsările cerului sunt libere, mi-a spus în şoaptă,
Să scoată pui la Dumnezeu la poartă!

Vremea trece, moartea vine,
Şi-a făcut un cuib în mine,
Cuib în care mai coboară
Câte-o mierlă, câte-o cioară,
Câte-o barză de pripas,
Niciodată barza mea.
Numai cuibul mi-a rămas,
Numai cuibul mă mai vrea.

Suflete, de ce ţi-e bine?
Suflete, de ce ţi-e rău?
Barza care nu mai vine
Şi-a făcut un cuib în tine
Şi-a rămas în cuibul tău.

Suflete, de ce ţi-e bine?
Cuibule, de ce ţi-e rău?

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (21 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăgătoarea de elită

Ochii cu care ocheşte
Sunt cei mai frumoşi ochi,
E calmă şi cu sânge rece,
De parcă i s-a oprit răsuflarea,
Totul se concentrează
Asupra unui singur punct,
Pentru lovitura mortală –
Până şi aerul îi aşteaptă
Împuşcătura.

poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Fusta" şi dreptatea

Câştig de cauză-a primit,
La tribunal, cândva, o "fustă",
Iar când dreptatea a venit
N-a încăput pe uşa-ngustă.

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremuri noi

Din vremea când trăiam, copii, la sat,
Şi până azi a' toate ştiutori,
Chiar de-omenirea dacă s-a schimbat,
Eu doar la ţoale, rar, în sărbători ;

Pe-atunci era ruşine şi respect,
Iar de nu dam un ban pe disciplină,
Cum tata era om foarte corect,
Săptămânal îmi da câte-o chenzină,

Păi de făceam cumva câte-o trăznaie,
Mă lua cu-a lui curea la întrebări
Şi mă-nchidea la mine în odaie,
Nu apă, mămăligă, până-n zori ;

Ionel al meu, computer, telefon,
Un patefon cu plăci d-alea d'o şchioapă,
Iar lâng-acel TV pân' la plafon
Are şi-un bar, copilu'.... rău de apă,

Aşa că eu, când vreau să-l pedepsesc,
Ca tata, când veneam din sat hai-hui,
De mă-sa doar îi zic, să nu-l jignesc,
Şi-apoi mă-nchid în dormitorul lui.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul trece, clipa se opreşte

Timpul porneşte
Şi tot el se opreşte,
Noi trecem prin viaţă
Iubind orbeşte.

Soarta stă la pândă,
Pe-ascuns ne ocheşte,
Timpul trece-n şoapte,
Clipa se opreşte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionarul

Îşi deschide-ncet ziarul
Să citească câte-o ştire,
Cât s-a mai făcut dolarul,
Ce e nou prin cimitire...

epigramă de Vasile Manole din Prezentul timpului trecut (2010)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Juan

Când am câte-o întâlnire
Cu femei ce-s măritate,
Am suprema mulţumire
A plăcerii vinovate.

paradox epigramatic de Vasile Manole din Epigramei, cu toată dragostea, Paradoxuri
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare om se află un David şi un Goliat. David învinge când capătă curaj şi ocheşte punctul sensibil al lui Goliat. Goliat învinge când îl intimidează pe David şi îl constrânge să arunce cu pietre în ceilalţi oameni din jur.

Ionuţ Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pesimistul trebuie să-şi găsească zilnic câte-o nouă raţiune de a exista: e o victimă a "sensului" vieţii.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!