Cunoştinţele ce ni se transmiteau erau sumare, incoerente, aproape lipsite de sens... Nici vorbă de vreo idee care ar fi putut servi drept punct de reper pentru viitor. Repet: nu erau cunoştinţe, ci privilegiile care demarchează cu străşnicie viaţa: deasupra liniei de demarcaţie eram noi, privilegiaţii, cei care guvernează; dedesubt se afla doar un singur cuvânt: mujicul. Pentru a nu fi la acelaşi nivel cu mujicul, trebuia să ştii că Parisul se află pe râul Sena şi că, odată, Caligula a poruncit să i se aducă calul în senat.

Mihail Evgrafovici Saltîkov în Scrisori către mătuşica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul era plin de viaţă. Venea o mulţime de străini şi odată au venit şi doi pehlivani care se dădeau drept ţesători şi spuneau că ştiu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai afla alta. Nu numai că culorile şi desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau şi o însuşire minunată, şi anume că toţi cei care nu erau potriviţi pentru slujba pe care o îndeplineau şi toţi cei care erau proşti de dădeau în gropi nu puteau să le vadă.

Hans Christian Andersen în Hainele cele noi ale împăratului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce n-ai mers drept la ţintă, de ce nu te-ai jertfit?... Din pana ta ţâşnea protestul, dar, prin forma pe care i-ai dat-o, el s-a născut mort... Ţi-ai ridicat glasul împotrivindu-te, dar n-ai arătat nici ce e de făcut, nici faptul că unii oameni mergeau la pieire, ci te-ai mărginit să-i urmăreşti de departe, fiind doar cu sufletul alături de ei.

citat din Mihail Evgrafovici Saltîkov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te întrebi nedumerit: cum puteau trăi oamenii, neavând nici în prezent, nici în viitor, alte amintiri şi perspective decât chinuitoarea lipsă de drepturi, decât nesfârşitele suferinţe, o viaţă urgisită şi fără nicio apărare de nicăieri?

Mihail Evgrafovici Saltîkov în Vremuri de odinioară în Poşehonie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul trei

În ziua-n care cuvintele mele
erau ţărână...
eram prietenul tulpinilor de grâu.

În ziua-n care cuvintele mele
erau mânie
eram prietenul lanţurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau pietre
eram prietenul râurilor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau răzvrătire
eram prietenul cutremurelor.
În ziua-n care cuvintele mele
erau mere amare
eram prietenul omului optimist.
Dar în ziua-n care cuvintele mele
au devenit miere...
muştele mi-au acoperit
gura...!

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfăţişarea lui Harry Potter nu îl făcea plăcut de vecini, care erau genul de oameni care credeau că aspectul neîngrijit trebuia pedepsit prin lege, dar, cum în seara aceea se ascunsese după o tufă mare de hortensii, era invizibil pentru trecători. De fapt, singurul mod în care ar fi putut fi reperat era dacă unchiul Vernon sau mătuşa Petunia ar fi scos capul pe fereastra de la sufragerie şi s-ar fi uitat direct la stratul de flori de dedesubt.

J.K. Rowling în Harry Potter şi Ordinul Phoenix
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activitatea mea literară a urmărit cu consecvenţă un singur ţel: protestul împotriva samavolniciei, făţărniciei, minciunii, a jafului, trădării, deşertăciunii...

citat din Mihail Evgrafovici Saltîkov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau şi alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut şi vrednic slujitor Sofronie Leca, pentru care începea să aibă deodată dragoste şi prietinie.

Mihail Sadoveanu în Nopţile de Sânziene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiectele tratate în cadrul şedinţelor erau diverse şi libere, dar toate urmăreau o utilitate educativă. Ele erau tratate cu seriozitate şi competenţă şi aveau la bază o bogată documentare. Aceste lucrări erau păstrate în arhiva bibliotecii Frăţiei, iar, dacă posedau un nivel suficient de înalt, erau publicate chiar în revistele sau în ziarele legionare. Se dezbătea apoi şi câte un punct doctrinar legionar şi se scotea în evidenţă necesitatea aplicării lui totale, pentru dezvoltarea armonioasă a omului român.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa, scepticismul, aroganţa şi inconştienţa fac parte din lumea noastră interioară, iar dacă acum viaţa nu este aşa cum ne dorim este tot din cauza a ceea ce se află în interiorul nostru. Cum am putea fi fericiţi şi să avem viaţa pe care o visăm când niciodată, ceea ce avem acum nu este suficient de bun? Recunoştinţa, iubirea, acceptarea şi curajul sunt armele noastre, care vin tot din interior şi ne pot face fericiţi. Când ai vreo pretenţie, vreo supărare de genul celor pe care le ai zilnic, adu-ţi aminte că eşti viu, respiri, exişti şi poate se nimereşte ca afară să fie şi o zi cu soare. Dacă nu ai avea aer şi te-ai sufoca, ai da toate posesiunile, toate privilegiile sociale, toate pretenţiile doar pentru acest dar minunat: cel al vieţii şi al aerului din plămânii tăi. Dacă ai avea puterea să fii recunoscător pentru tot ce ai acum în viaţa ta în plus, nu doar pentru aerul din plămâni, cât de bogat ai fi?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpitan Orlando Killion

Oh, voi, tineri radicali şi visători,
Voi, cei naivi şi confidenţi,
Care treceţi pe lângă piatra de la capul mormântului meu,
Nu ridiculizaţi înscrisul gravat cum că am fost căpitan în armată
Şi soldat al Domnului!
Nu există aici nici o contradicţie în termeni.
Păşiţi pe alături în reverenţă şi citiţi cu sobră luare aminte
Cum un mare popor a încălecat cu strigăte de defiantă revoltă
Centaurul Revoluţiei,
Biciuindu-l şi dându-i pinteni cu frenezie,
Tremurând de furie la vederea negurii care plutea dinspre mare,
Deasupra abisului către care se îndrepta –
Sărind apoi jos din spatele lui în anticiparea minunii,
Întru celebrarea Sărbătorii Fiinţei Supreme.
Toţi eram mânaţi de acelaşi sens al unei vaste realităţi
Care cuprindea într-o singură îmbrăţişare
Viaţa şi moartea, şi îndatoraţi cum eram
Pentru soarta unei naţii,
Cum aş fi putut eu, un mic blasfemitor,
Rămane doar blasfemitor
Şi căpitan în armată?

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru om pare a fi o imposibilitatea de a trăi fără mit, fără credinţa că rutina şi corvoada, durerea şi frica acestei vieţi au vreo însemnătate sau vreun scop în viitor. De îndată se creează noi mituri - mituri politice şi economice cu promisiuni extravagante despre cel mai bun viitor în această lume. Miturile îi dau individului un anume sens vieţii prin a-l face părtaş la un efort social vast, în care el pierde un pic din propria goliciune şi singurătate. Cu toate acestea, violenţa acestor religii politice le trădează anxietatea de dedesubt - pentru că ele sunt doar oameni care se strâng împreună şi strigă ca să-şi dea curaj în întuneric.

citat clasic din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum e raiul sufletesc? Nu mai simţi ură ci doar empatie. Te uiţi în jur şi vezi oameni aflaţi pe acelaşi drum pe care şi tu ai fost. Începi să înţelegi cum merge procesul şi nu mai vezi duşmani care vor să te distrugă ci vezi oameni care suferă şi devin violenţi pentru că nu ştiu ce să facă cu suferinţa aceasta uriaşă. Nu îţi mai este frică. Ştii că ai supravieţuit în iad, nu mai ai niciun motiv de frică acum. Ştii că şi dacă te-ai întoarce, ai şti ce ai de făcut. Începi să te bucuri de prezent şi să vezi bogăţia din jur. Nu mai ai regrete legate de trecut şi nici nu te mai agiţi pentru viitor deşi lucrezi zilnic la el. Simţi recunoştinţă şi apreciere pentru lucruri care au fost tot timpul în viaţa ta dar nu le-ai putut vedea. Începi să trăieşti o stare de abundenţă interioară care se manifestă şi în lumea materială. Începi să primeşti lucruri doar pentru că meriţi. Primeşti iubire, atenţie şi cuvinte frumoase zilnic. Şi apoi, fericit şi mult mai liniştit, ai o realizare bruscă care te îngrozeşte şi intrigă în acelaşi timp. Iadul nu a fost niciodată lumea, sau viaţa, sau întâmplările din ea. Iadul a fost şi încă este în sufletul tău. La fel şi raiul. Demonii din lumea exterioară, precum tata, duşmanii, răul pe care înainte îl vedeai pretutindeni, nu au fost decât o proiecţie pe perete a lumii tale interioare.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată filozofia, sau mai bine zis toate filozofiile lumii nu fac altceva decât să speculeze absenţa acelui "punct de sprijin" de care vorbea Arhimede. Dacă acest reper ar exista cu adevărat, toată povestea s-ar reduce la un singur cuvânt: "Evrika!"

Mihail Mataringa (25 octombrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai erau apoi şi cele şapte găleţi de galbeni, pe care erau legaţi să le dea, şi zmeii nu sunt doar oameni, ca să nu se ţină de vorbă şi să lingă unde au scuipat, ci trebuiau să le dea.

Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut o manie veritabilă pentru a termina orice am început, care deseori m-a băgat în dificultăţi. Odată am început să citesc operele lui Voltaire când am aflat, spre disperarea mea, că erau aproape 100 de volume cu scris mic pe care le-a scris acel monstru în timp ce bea 72 de ceşti de cafea pe zi. Trebuia să o fac, dar când am pus deoparte ultima carte, am fost foarte bucuros şi am spus: Nu mai fac asta niciodată!

citat clasic din Nikola Tesla
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de cunoştinţe la care a fost creată.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralizie în somn

auzeam tot şi nu mă puteam ridica
sandramaua gemea ca un elefant batran
mi-am amintit ca traiam intr-un tinut temperat
ca noi nu avem elefanti care gem
odată vazusem unul si nu l-am mai vazut apoi
se zicea ceva de cimitirul elefantilor
dar habar n-am de ce imi veneau in minte toate astea
eram singur inchis ca de obicei
într-o constructie subreda careia ii spuneam casa
pe afara cineva zgaltaia geamurile
râul ramul se intampla ceva
iar eu eram din ce in ce mai sigur
ca in tinutul meu nu erau eroi
şi nici eu sigur nu eram unul
m-am liniştit ca prin farmec
auzeam tot, dar nu mă puteam ridica

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Dumnezeu îi place-o poveste frumoasă

N-a mai rămas nimic frumos pentru mine
Dincolo de uşa de la intrarea închisorii mele.
Nu era o şandrama izolată fonic în care aş fi putut să ţip,
Nici un paradis sigur în care să fi putut proteja pe alţii,
Pe cei care, simţind, erau vulnerabili la marea mea durere
Sau aveau o oarecare empatie pentru aparenta mea suferinţă.
Am avut nevoie de o Dragoste fără obligaţii contractuale.

Am avut nevoie de o dublă eclipsă, de lună şi de soare,
De un potop care să-mi acopere şi înceţoşeze ochii miopi...
Ca să nu mai pot vedea ceea ce odată vedeam drept poezie.
Trăieşti îndeajuns de mult şi ajungi o boală a inimii.
Nu, n-am dorit să ajung acest bătrân fără dinţi în gură,
Pe care cancerul l-a masacrat, apoi devorat pe de-a-întregul,
Până la ultima evidenţă rămasă, urma degetelor mele
Pe o cinzeacă goală şi pe trăgaciul rece-al unei arme.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nero i-a acuzat pe nedrept şi i-a executat în cele mai grele chinuri pe acei oameni numiţi creştini, care erau răi pentru lucrurile abominabile pe care le făceau... întâi au fost prinşi cei care îşi recunoşteau credinţa, iar apoi, folosind informaţiile culese, marea lor majoritate au fost condamnaţi, nu atât pentru crima de a fi ars oraşul, ci pentru ura pe care o nutreau faţă de rasa umană. Iar moartea lor era transformată, în plus, şi într-un sport: ei au fost omorâţi de câini, fiind îmbrăcaţi în piei de animale, sau au fost răstigniţi ori arşi, iar când lumina zilei se stingea erau folosiţi drept lămpi pentru noapte.

citat celebru din Tacit
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima zi a primăverii era odată vremea în care fecioarele erau aduse pe câmpuri pentru a-i arăta naturii fertilitatea ce trebuia să o urmeze. Acum, ne mulţumim să fixăm ceasurile cu o oră înainte şi să schimbăm uleiul la maşină.

citat din E.B. White
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!