Prima zi a primăverii era odată vremea în care fecioarele erau aduse pe câmpuri pentru a-i arăta naturii fertilitatea ce trebuia să o urmeze. Acum, ne mulţumim să fixăm ceasurile cu o oră înainte şi să schimbăm uleiul la maşină.

citat din E.B. White
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul...

Timpul merge înainte,
Niciodată înapoi,
Ce ţi-e scris ţie în frunte,
Tot vei suferi apoi.

Nu-ncerca să schimbi ursita,
Pentru vremea ce s-a dus,
Cum te-ar îndemna ispita,
Să urmeze un alt curs.

Mergi cu timpul înainte,
Spune tot ce ai de spus,
Prin fapte şi prin cuvinte,
Chiar de vremea ţi-a apus.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai luat-o cineva razna....

S-a întors azi din concediu toată numai atitudine.
Mi-a spus că mă părăseşte pentru totdeauna.
Că iubirea ei pentru mine a murit.
Că demult trebuia să fi făcut asta...
Apoi mi-a cerut cheile de la maşină şi cincizeci de dolari.
Douăzeci de ani de mariaj şi tot ce dorea
erau cheile de la maşină şi cincizeci de dolari...
N-o să ajungă prea departe...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţumim pentru anul 2016, Tată!

Mulţumim că-n anul 2016, Tată,
Nu ne-ai lăsat singuri niciodată,
Ne-ai purtat întruna pe braţele Tale;
Îţi aducem astăzi laude şi-osanale!

Mulţumim că-n lupte Tu ne-ai fost tărie
Şi în întristări ne-ai dat bucurie;
De n-am fi avut al Tău sprijin tare
Oboseam căzând ‘n-adâncă disperare.

Mulţumim că n-a fost nicio rugăciune
Fară un răspuns sau fără vreo minune;
N-am meritat Doamne ajutoru-Ţi mare,
Ne-ai umplut viaţa-n binecuvântare.

O, Îţi mulţumim pentru-a Ta mântuire,
Pentru pace, har, nădejde, fericire;
Pentru Raiul veşnic care ne aşteaptă
După ce sfârşi-vom cale-aceasta dreaptă

Slava Ţie Doamne, glorie şi cinste!
O, cât de sărace-s aceste cuvinte
Pentru-a arăta recunoştinţa toată...
Mulţumim pentru anul 2016, Tată!
Amin.

rugăciune de Aneta Edita Sarkozi
Adăugat de Aneta Edita Sarkozi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu există "pentru multă vreme", nici "pentru restul vieţii noastre", nici "de acum înainte", şi există doar "acum", ei bine, atunci să-i mulţumim clipei prezente.

Ernest Hemingway în Pentru cine sună clopotul (1940)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoştinţele ce ni se transmiteau erau sumare, incoerente, aproape lipsite de sens... Nici vorbă de vreo idee care ar fi putut servi drept punct de reper pentru viitor. Repet: nu erau cunoştinţe, ci privilegiile care demarchează cu străşnicie viaţa: deasupra liniei de demarcaţie eram noi, privilegiaţii, cei care guvernează; dedesubt se afla doar un singur cuvânt: mujicul. Pentru a nu fi la acelaşi nivel cu mujicul, trebuia să ştii că Parisul se află pe râul Sena şi că, odată, Caligula a poruncit să i se aducă calul în senat.

Mihail Evgrafovici Saltîkov în Scrisori către mătuşica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ai o geantă de firmă, care costă mai mult decât o maşină pentru a arăta grozav.

citat din Kesha
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea copacilor

de ce-mi mai vii,
acum când se lasă negura peste
ziua trupului meu?
nu ştiai că arborii au vremelnicia lor?

trebuia să vii atunci
când copacii mei, mai aveau
aripi de frunze.

de ce-mi mai vii,
acum când însingurarea se lasă peste
destinul meu,
când rădăcinile teilor
se prind tot mai adânc
de miezul pământului?

trebuia să vii atunci
când coroanele copacilor mei
înfruntau furtunile
deşertului.

de ce-mi mai vii acum,
când neputinţa mă doboară,
când arborii înnebunesc şi nu se mai văd
de nisipul vremurilor?

trebuia să rămâi cu mine
atunci,
acum nu mai pot decât să te salut
în trecere,
la o răscruce
de zări.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de vară - s-au dat ceasurile înainte

Susţin ideea, cu elan,
Şi-i chiar un stimul pentru minte,
Căci, doar aşa, din an în an,
Mai dau românii... înainte.

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger departe de paradis

Trezeşte lumina ce zace-n tine
Şi las-o să cânte,
Bucură-te de-a ei căldură,
Îmbrăţişeaz-o, prin ea să trăieşti.
Îţi va arăta adâncimi de suflet
Şi cărările spre ele.
Acum e vremea să zâmbeşti,
Acum…pururi acum.

poezie de Valentin Cojocaru
Adăugat de Riana Sardau
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intenţia mea nu este de a expune metoda pe care fiecare ar trebui să o urmeze pentru a-şi călăuzi bine raţiunea, ci doar de a arăta în ce fel mi-am călăuzit-o pe a mea... sper că voi fi util unora şi nu voi dăuna nimănui.

Descartes în Discurs despre metoda de a ne conduce bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emily: Cred că e vremea cadourilor.
Rory: Nu trebuia.
Lorelai: Da, mamă, nu trebuia. Decât dacă ai luat ceva ce o să mi se potrivească şi mie, caz în care, bravo ţie.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o vreme

Pe vremea, zicea bunicu'
Nu-şi arăta fata buricu;
Dar nurii fetei erau nuri:
Nicicum nu se spărgea-n figuri.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

George: Vezi? Suntem făcuţi unul pentru celălalt. (Gândind pentru sine) Este uimitor. Dacă i-aş atinge sânul acum, ar ţipa şi m-ar arunca din maşină. Dar mâine, pe vremea asta, aş putea să-l ating cât vreau.

replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta fără mine

o fată care a murit de curând
într-un accident de maşină
trece acum pe stradă
îmbrăcată în rochia de mireasă
pentru nunta fără mire pe care
părinţii i-au făcut-o înainte
de înmormântare

poezie de Emilian Mirea din M-am născut Abel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt note şi bemoli

= în solfegii =

Cu tine am zăcut, noaptea trecută, sub flori
fiori mult prea roşii
şi
feciori
erau stelele, deasupra; stelele păzesc, iar noi le iubeam mult;
sunt - peste tot - triluri nevăzute de nimeni;
şi neînţelese;

Iar noaptea era clară şi frumoasă, ca petalele care ne acopereau
şi cum mai cântau solfegii pe pielea ta
nota sol, apoi balamucul simfoniei care cădea peste noi,
poc. ni se spărgeau
sunetele
pe la urechi
!!! asurzeau semafoarele şi porumbeii
De ce nu porţi ochelari, altfel, nu o să vezi toate maşinile care curg pe străzile crengilor lumii...
ochii tăi de cafea creşteau de undeva dintre luminişuri şi dintre basme
înmugurea, acolo, femeia, între flori. era fericită.
unde, sub pături de flori, lămâiţa femeii, era floarea ei,
violetele înflorite doar pentru petalele albe, de la intrarea în bloc,
s-a-f-a-c-u-t-d-i-m-i-n-e-a-ţ-ă-d-e-m-u-l-t
un poştaş prea năuc uită să îmi lase factura pentru electricitate şi timbrele cu păsări ucise, de la iubit,
şi
florile de câmp, timbrele cu apa Borsec, care zemuiesc, de prea multă sodoare lăsată,
dar, poate, sunt multe fecioriţe la dreapta Tatălui, şi multe erori.

Pe stradă trecea o maşină, pe la ora 5 dimineaţa,
mă uitam ca un tont,
la zebra cu galben şi negru
! multe castane pe jos...
florile copacilor erau moarte demult, era toamnă,
acum rămăseseră doar castanele, care mă priveau cu ochi mari, pătate şi rozacee;

De ce să fie nevoie de maşini şi de pisici negre?
culoare neagră, în lume,
de ce să fie nevoie de ea?
de ce mor oamenii, călcaţi de maşini şi de troleibuze
de ce nu se păzesc, oamenii şi câinii stradali, şi unde sunt îngerii, oare, cu părul de aur?
fântâni,
dădeau apa pe dinafară.
şi luceafărul îmi părea o fecioară, sau, poate, un ulcior cu apă, purtat de un bărbat, pe căpătâi
probabil ghinionul o să mă urmărească şi o să mă omoare
înainte de vreme;

Îmi luam figurinele, toţi soldaţii de plumb şi păpuşile galbene din mâini,
şi le aruncam după Dumnezeu:
Unde eşti, Părinte,
unde îmi e tinereţea şi vinul matur, unde îmi este maturitatea,
de ce strigă ceasurile,
ce strigă,
unde îmi e iubitul, şi de ce urlă luceafărul, înainte ca oamenii
să plece la lucru, la ora 5 dimineaţa,
din viaţa trecută,
poate doar am visat acele petale,
şi nu le las acum să se odihnească,

lebedele sunt moarte
demult...
e toamnă peste ele
e toamnă
şi noi de mult am murit.
pe jos sunt castanele care ne privesc, la ora şase, cu ochi mari,
de sub schit, castanele văd până în oraş, cu ochi căprui, aţintiţi.
iar orhideele îmi spuneau, de prin orienturi,
să las odată cerurile şi să nu le mai strig,

pe stradă treceau oamenii
care se treziseră la 5.30 şi începeau lucrul la 7 dimineaţa
de ce nu pot şi eu, soarta ţine spre mine
un cuţitaş
care nu pătrunde, de fapt, până spre trezirea cea mare şi straşnică
iar în plinătatea petalelor
e demult toamnă
da, îl cunosc pe Nea Tănase,
da, şi pe Gelu,
şi pe Mirela, o ştiu
ne privesc castanele şi frunzele care se leagănă

de ce sunt înmărmurită în ore şi de ce toate ceasurile din casă trec în sângele meu,
la ora 3 dimineaţa,
ziua bună începe cu o maşină leneşă, de care te loveşti, fără să vrei şi fără să vrea nimeni

apoi, numai petale, şi un basm care nu se mai sfârşeşte
în straşnica neiertare,

care ne cuprinde pe toţi.

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orchestra

Înainte de a muri soldatul dezertă din ţigară.
Înainte de a se rupe apa, femeia a răscolit în vioară.
Înainte de a se naşte bătrânul s-a uitat înapoi.
Înainte erau amândoi pe scară...
acum a rămas numai el şi floarea fără petale
egale.
În somn am avut o scară speriată
care alerga pe o cale ferată
şi se suprapuneau
se suprapuneau
peste coloana de cadavre.
Pereţii ca două talgere se loveau...

Înainte de a cânta cei din orchestră au fost larve.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foloseşte un giroscop pentru a demostra cum de-a lugul timpului ne fixăm în personalitatea, obiceiurile noastre, şi cum devenim rezistenţi la schimbare din punct de vedere psihologic, ca persoane mature. Şi totuşi, prin efort, putem face schimbări. Azi nu suntem întocmai ca ieri. Suntem diferiţi, în mod imperceptibil. Ne schimbăm o dată cu trecerea timpului şi putem controla aceste schimbări.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

The White Stripes Under Great White Northern Lights

Distribuţie: Harry Connick Jr., Cindy Crawford, Tyne Daly, William Hurt, Monica Keena

trailer pentru The White Stripes Under Great White Northern Lights, regia Emmett Malloy (2009)
Adăugat de Georgiana Mindru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşina albastră a directorului, urmată de alta, opriră în dreptul casei reclamantei. Din prima maşină coborî chiar domnişoara consilier Lia, căreia Lucian îi spuse doar "Noapte bună, colega!", deschizându-i amabil portiera şi zâmbindu-i. Apoi îşi reluă locul la volan şi porni maşina de abia după ce urcară cei doi body-guarzi, Petre şi Adi, cu care se înţelegea de minune. Află de la ei, în drum spre casă, că erau invitaţi la Comisia Disciplinară a Institutului, chiar şi ei, pentru a da nişte declaraţii, deşi nu ştiau pentru ce. Lucian îi lămuri că din cauza lui erau chemaţi, iar cei doi body-guarzi se mirară să afle acest amănunt, dar îl asigurară de sprijinul lor, atât cât se putea.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se gândi la ceea ce învăţase, la ceea ce fusese ea odată şi la ce devenise acum. Era o femeie care primise sfaturi de la omul pe care îl iubise, pe care le urmase şi încercase din răsputeri să se vindece. Era o femeie care făcuse greşeli, care uneori plângea lunea dimineaţa sau singura noaptea în pat. Era o femeie care se plictisea adesea de viaţa ei şi care găsea dificil să se dea jos din pat dimineaţa pentru a merge la serviciu. Era o femeie care avea destul de des zile când era prost dispusă, care se privea în oglindă şi se intreba de ce nu se ducea la sala de gimnastică mai des; era o femeie care se întreba uneori care naiba era rostul ei pe această lume. Era o femeie care uneori încurca lucrurile. Pe de altă parte, era o femeie care ştia ce înseamnă iubirea adevărată şi care era gata să trăiască intens, cu mai multă iubire, şi să-şi facă amintiri noi. Indiferent dacă asta urma să se întâmple în zece luni sau peste zece ani. Indiferent ce o aşteptă mai departe, ştia că trebuie să-şi deschidă inima şi să o urmeze oriunde o ducea. Între timp trebuia doar să trăiască.

Cecelia Ahern în P.S. Te iubesc
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!