Preepilog
De iubire-i plin trecutul,
Chiar și azi o preafrumoasă
A venit să-i dea sărutul
Dar... cu vârful de la coasă!
epigramă de Ioan Hodaș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui crai bătrân
De iubite-i plin trecutul...
Chiar și azi o "preafrumoasă"
A venit să-i dea sărutul...
Dar cu vârful de la coasă!
epigramă de Ioan Hodaș din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire mare
- Sunt mort după juna asta,
(Chiar de-mi dă înjurături)
- Cum s-ar zice vezi năpasta?
Ești un mort în mari călduri!
epigramă de Ioan Hodaș din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
E plin sătucul... plin de dor
E plin sătucul de cărări,
De ulițe și doar un drum
Pavat și ăla de plecări
Că de venit, e gol oricum...
La câte-o curte stând comod
Mai cârâie vreo doua cloști,
E plin sătucu-n pomi de rod
Dar să-i culeagă, stau de proști...
Mai sunt pătuluri de știuleți,
Ici colo gardu' ține-un țol,
Iar cioatele mai fac bureți,
Sătucu-i plin, păcat că-i gol...
Sunt guri de lut ce-și cată foc
Să-i fie-aprins de un vlăstar,
Și bătături cu dor de joc,
Un dor de plin, un dor amar...
E plin sătucul de uitați
La grobiște pe deal în sus,
Iar cei ce-au mai rămas purtați
Te uiți la ei că-n zori mai nu-s...
Cei de curând plecat-au toți
În a streinilor priviri,
De unde alții să mai scoți?
E plin sătucul de-amintiri...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul Bunei Speranțe
Destinul chiar mă știe pe de rost
eu însă nu-mi cunosc trecutul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
dar Iuda la amândoi le dă sărutul
Eu totuși nu-mi cunosc trecutul
prin viață trec ca trandafirul
în zori sub rouă fac pe-a mutul
iar noaptea luna-mi taie firul
În zori o fac pe-a trandafirul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
o zi îmi duc pe umeri cimitirul
și-apoi destinul mă-nvie pe de rost
Eu însă uit din nou trecutul
și Iuda din oglindă-mi dă râzând sărutul
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mereu primul
Vasluianul, "om de lume",
Mereu primul (chiar și-n glume):
La natalitate ieri,
Dar și astăzi la... șomeri.
epigramă de Ioan Hodaș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice vrei a-i spune, "știe"
Și nu lasă dintr-a lui,
Semn că-i plin de nebunie
"Până-n vârful capului."
catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
sărutul ăsta e secunda care a venit din apusul lumii, e felul în care aș dori să
mă culc pe ape spre far, e fragmentul clipei albastre în noapte; sărutul
ăsta îmi zdrobește celulele, îmi desface pupilele, mă-nnebunește până la
fisurile anilor care trec chiar aici lângă noi, lângă far; sărutul
ăsta al mrejelor îmi răscolește marea, mă face-un val ce scufundă
orașul, învârtindu-se în aripa stângă a lunii; sărutul ăsta îmi trezește simțurile, imprimă
milenii pe clipă, se tipărește în zori, se condamnă, nebuloasă a ochilor noștri de apă
sărutul ăsta e sărutul tuturor descendenților, străbunilor, nepoților, urmașilor
e anul-lumină cambrat peste noi ca un arc suav, răcoritor ca o briză peste-amurg
mi-au amorțit pașii și ochii, mi s-a oprit inima, mi-a picat cerul în ochii tăi,
sărutul ăsta este minunea pe care-o așteaptă creștinii, e salvarea ce vine peste
noi ca un gând, e speranța ce pâlpâie
poezie de Cristina Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soacră uitucă
Este mare pui de lele
Soacră-mea ce mă usucă;
Ține minte toate cele,
Însă uită să se "ducă".
epigramă de Ioan Hodaș din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românul, ieri și astăzi
Am fost și la părerea mea rămân,
Democrația este-o vrăjitoare:
Din pasăre de colivie, pe român,
L-a preschimbat în una migratoare.
epigramă de Ioan Hodaș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noră navetistă
Muncă grea și fără margini
Are nostima coniță,
De la șefi primește "sarcini",
Soacra-i face... "grădiniță"!
epigramă de Ioan Hodaș din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferență (cartezieni și românii corupți)
Cei care drept au cugetat
Demult pe lume nu există,
Iar cei cu gândul la furat
Trăiesc și-acum și mai rezistă.
epigramă de Ioan Hodaș din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exod
De-ar trăi Caragiale
Viața-ne dezastruoasă,
Ar ieși, de sub tipare,
"O plecare... furtunoasă".
epigramă de Ioan Hodaș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste de soacră
Spun deschis cât țin la soacră:
Din al inimii adânc,
Fie dulce, fie acră,
Tot îmi vine s-o mănânc.
epigramă de Ioan Hodaș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motivarea unui corupt
Vă înțeleg durerea, că nu-s turc,
Cu-adevărat iau bani de la mulțime,
Oricum, la ceruri n-am să mă. mai urc
Cât am în mine răul de-nălțime
epigramă de Ioan Hodaș din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
E atât de rece
E atât de rece primăvara care a venit,
Ca sărutul tău care mi-i l-ai dat la despărțire.
De atunci viața îmi pare o lamă de cuțit
Fără tine dulcea și gingașa mea iubire.
E atât de rece primăvara care a venit
Căci chiar nici pomii nu mai vreau să dea în floare.
Și sufletul meu de durere e răvășit,
Fără tine dragostea mea cea mare.
E atât de rece primăvara care a venit
Chiar dacă soarele mai des răsare.
Lumea îmi pare un alb infinit,
Îngropată toată în ninsoare!
E atât de rece primăvara care a venit,
Dar în suflet mai am o speranță!
Că soarele care a răsărit,
O să topească lumea mea de gheață.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Se ruga ieri un bătrânel,
Sedus de-un mijloc tinerel:
- Fă-ți milă, Doamne generos,
De păcătosul... cel de jos!
epigramă de Ioan Hodaș din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎN VÂRFUL DEALULUI LA NUC (Rubaiat)
În vârful dealului, la nuc
M-așteaptă ieie să mă duc
La un dans sub raza lunii,
Să nu cânt singur ca un cuc.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul tău
Sărutul tău miroase-a rouă netulburată de înfrângeri...
Tu mângâi iarba, chiar când sângeri, în asfințit de Lună Nouă...
Sărutul tău miroase-a struguri crescuți din lacrimile viței,
născut e-n arderea durerii din răsăritul neființei.
Sărutul tău stigmatizează cu neatingeri voluptatea
ce-n zvârcoliri de renunțare adoarme-n zorii ce sting noaptea.
Sărutul tău e o poveste spusă de-o aripă de înger...
De gustul lui, sorbit în tihnă, m-oi lecui, după ce sânger...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românii spre Europa
Să nimerească spre Apus
Pentru român e greu nespus,
Fi'ndcă-a pierdut, încetinel,
Și luminița din tunel!
epigramă de Ioan Hodaș din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supărați pe Moș Crăciun
- George-a venit Moș Crăciun?
- A venit, dar e nebun,
A zis c-am nasul turtit,
Mi s-a părut amețit.
Ce-a mai râs pe seama mea!
Sincer îți spun, îmi venea,
Să-i pun o petardă-n ghete
Și să-i zic:,, Pa, pa, băiete''!
- La mine n-a mai ajuns,
Probabil s-o fi ascuns
Și-o fi dat seama, mai bine,
Că s-a făcut de rușine.
L-am sunat și nu răspunde,
Îi las mesaje oriunde,
Chiar pe spate, zău, la reni:
Dragoș de la Țânțăreni!
poezie de Any Drăgoianu din De vorbă cu Moș Crăciun (2007)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.