Rugăciune
Iartă-mă, stimat părinte,
Că-ntr-o viață mai spășită,
Am văzut destule "sfinte"
Să mă bage în ispită.
epigramă de Gheorghe Roman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mâinile unui părinte
Mâinile unui părinte,
Trebuie să fie sfinte,
În viață să îl îndrume,
Pe copil la fapte bune.
Sfatul să-l dea cu blândețe,
Ca apoi la bătrânețe,
În urmă când va privi,
Cu drag își va aminti.
poezie de Daniel Wilhelm (23 noiembrie 2021)
Adăugat de Daniel Wilhelm

Comentează! | Votează! | Copiază!
Coborât-o, coborât
Coborât-o coborât
În sara de Crăciun
Domnu' Isus pă pământ
Sara de Crăciun frumos
Să vadă la fiecare
Care ce credință are.
Dumnezău o văzut bine
Că credință n-are nime'.
Nu-i la mic și nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai fraților, vai de voi,
De voi trimite-un război,
Atunci vi-ți aduce-aminte
Că și-n ceri este-un părinte.
Un părinte răbdător[i],
V-o dat sfinte sărbători,
Un părinte sfânt și bun
Că v-o dat sfântu' Crăciun.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru Duminica Floriilor
Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât ce sunt
Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,
Un ropot scurt de ploaie
Și-un mic vârtej de vânt...
Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
Granit din cărămidă
Și bronz din băligar,
Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac
Și-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar...
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât așa
Cum te-am văzut pe tine
C-așa credeam că-i bine!...
Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
Stropește-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie,
Retează-mi mâna dreaptă
Și pune-mi strajă gurii,
Alungă-mi nebunia din scoarțele Scripturii
Și-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
Și fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Universul literar, nr. 27 (24 aprilie 1927)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiuni
Iartă-mă că sunt semnul de-ntrebare
din propoziția ta
și avidă de răspunsuri
îți fur gândurile nerostite.
Iartă-mă că plec la drum
și dornică de depărtări
îmi pun bagajul de vise pe umerii tăi.
Iartă-mă că menită să mă nasc vânt
și visând la ocean
stârnesc furtuni într-un pahar cu apă.
Iartă-mă că m-am născut prea târziu
și flămândă de viață
am să-nvăț să mor prea devreme.
Și... mai iartă-mă, te rog,
că-n mareea stârnită de sufletul tău
te-am rugat să mă ierți.
poezie de Luiza-Adriana Grama din Risipitor de albastru (16 septembrie 2009)
Adăugat de Luiza-Adriana Grama

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-mă...
Iartă-mă că m-am crezut stăpână,
Iartă-mă, c-am fost atât de rea
Iartă-mă, despovărează-mi mâna
Ca să pot să Te adun în ea.
Iartă-mă, despovărează-mi mintea
Să Te-adun acolo în cuvânt
Să mă plec umilă înaintea
Celui care-a fost și este sfânt.
Iartă-mă, despovărează-mi gura
Să Te-adun în cântece mereu
Sufletul mi-l iartă și făptura
Iart-o, Doamne, Dumnezeul meu.
Iartă-mă acum, despovărează
Inima și tot ce azi însemn
Golgota e-n mine și veghează...
Iartă-mă că Te-am ucis pe lemn...
Iartă-mă, am pus să Te omoare
Și despovărează-mi mâna mea...
Te-am lovit, Isuse și mă doare...
Iartă-mă c-am fost atât de rea...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarta-ma
Iartă-mă
se zbat aripi în mine
ca într-o colivie.
Iartă-mă
se prăbușesc trepte în mine
ca într-o mină.
Iartă-mă
mi-e irisul transparent
ca o lentilă.
Iartă-mă
mi-e surd ecoul
ca pe o stradă aglomerată.
Iartă-mă
e plină de riduri
foaia pe care scriu,
de ele se împiedică griful
și se rupe.
Iartă-mă
mi-e pustie colivia...
poezie de Otilia Biriuc
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ispită
Mișcându-și șoldurile, juna,
Mă-ndeamnă iar la "necredință",
Ce mai contează încă una
La câte am pe conștiință!
epigramă de Gheorghe Suciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf - unui târgoveț
Din ispită în ispită
A ajuns să dea arvună
Ortul (și colacii mită)
De-a muri de moarte bună!
epitaf epigramatic de Gheorghe Gurău (august 2012)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un soi regesc de lene
Un soi regesc de lene mă doboară
Și patul meu e o veșnică ispită
Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită
Adorm și uit de tot ce mă înconjoară
Dacă se întâmplă capul să mă doară
Sau nu'ș ce nedreptate mă irită
Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită
Adorm și uit de tot ce mă înconjoară
E drept că viața în jurul meu palpită
Aleargă lumea: urcă și coboară
Și mă frământ ca ceilalți după pită
Dar cum răsplata e doar apă chioară,
N soi regesc de lene mă doboară...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Enoriașul: Părinte, iartă-mă că am greșit. Ieri am dat cu mașina peste un politician.
Părintele: Fiule, aici trebuie să-ți mărturisești păcatele, nu să te lauzi.
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem posibilitatea de a controla imaginea pe care fetițele o văd. Și cred că deja au văzut destule tipare pe care nu le poți obține în veci, destule corpuri perfecte. Mi se pare că există o oportunitate în a scăpa de acest lucru în industria cinematografică, pentru că mereu am considerat că este de preferat să ai un aspect puternic și sănătos.
Jennifer Lawrence în BBC Newsnight
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-mă. mamă
Iartă-mă, mamă
Mamă, iartă-mă de toate
Ce eu le-am făcut,
Cu tandrețe și cu șoapte
Alte gânduri am avut.
Refuzând a ta vorbă
Am avut mai multe rele
Iartă-mă de rog mamă
Și ma rog eu pân' la stele.
Știu că nu te-am ascultat
Când îmi vorbeai adesea
-Ascultă Sorina acest sfat
Și vei putea să treci de rele.
Iartă-mă mamă, am greșit
Că nu te-am ascultat la timp
Tu ești cel mai scump prieten,
Cel mai scump cuvânt.
Aș da totul să mă ierți,
Doar pe-o clipă să te-ascult
Mamă iartă-mă re rog
Pentru tot ce am făcut.
poezie de Gandrabur Sorina (4 noiembrie 2017)
Adăugat de Sorina Gandrabur

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, iartă-mă!
Tu, iartă-mă, că vin ca o văpaie
prin gândul tău, seninul să umbresc
și liniștea orânduită-n suflet și-n odaie,
cu-a mea tăcere des o-nzăpezesc.
Tu, iartă-mă, că-ți tulbur delta resemnării,
când pui ofranda sufletului pe cântar,
tu lasă-mi zâmbetul în palmele uitării
și-aruncă amintirile ca foi de calendar.
Tu, iartă-mă, că scriu cu ploaia pe fereastră,
uitarea, ca pedeapsă, s-o implor,
căci, până azi, o așteptare-albastră
se zbate-n ochiul năclăit de dor.
Fug toamnele, de muguri pustiind
suflarea, ce prin tine-a renăscut,
de ce m-am dus ca frunza lăcrimând,
de ce nu m-ai oprit c-o mare de sărut?
Tu, iartă-mă, că nu pot să te uit
și cu tumultul dorului mă cert,
tu iartă-mă, c-atâtea toamne am pierdut,
tu iartă-mă, eu nu pot să mă iert...
De azi respir lumina caldă, de trecut
și liniștea-ți cu gândul pârjolesc,
tu iartă-mă, iar toamna mi-a cerut,
în ruga de iertare poemul s-nvelesc...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spășită
În genunchi mi-am tors speranță
din fuiorul viețuirii,
norocului să-i țes treanță;
cu drama nefericirii.
În genunchi mă plec pioasă
la altar de rugăciune,
când conștiința mi-apasă
suflet rătăcit prin lume.
În genunchi voi sta spășită,
până aripi îmi vor crește.
Ca-n lume neprihănită
să-mi duc destin de poveste.
În genunchi îmi duc menirea
printre îngerii din Ceruri,
să le caut nemurirea
gândurilor puse-n versuri.
Sufletu-n genunchi rămâne,
invocând Divinitate,
gândurile de-a-mi rămâne
cuprinse-n pagini de carte.
În genunchi mă voi întoarce
pe pământ, la altă viață.
Îngerii de-mi vor preface
sufletul, într-o speranță.
poezie de Maria Filipoiu (12 iulie 2014)
Adăugat de Un prieten

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă -mă, Ană (Ana din Balada Meșterului Manole)
Iartă-mă, Ană, că te-am zidit
Într-un zid care a fost de Dumnezeu părăsit,
Iartă-mă, Ană, că ți-am acoperit sânul nu cu sărutări,
Dar cu piatră albă de granit!
Iartă-mă, Ană, că te-am părăsit,
Ca pe un lucru de nimic
Într-un loc de diavol sfințit.
Iartă-mă, Ană, dacă mă poți ierta,
Că nu am zidit în zid și inima mea!
poezie de Vladimir Potlog (25 iulie 2023)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Meșterul Manole

Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!
cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Traian Băsescu văzut de Petre Roman
Și-a văzut visul cu ochii
Un președinte cam flecar,
A trădat totul și-n porții
A pus parfum de cofetar!
epigramă de Nicu Petria (17 octombrie 2011)
Adăugat de Nicu Petria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ispită
O vecină îndrăcită
Îmi tot dă cu "vino-ncoace".
Ptiu! Arză-te-ar focul drace,
Nu mă duce în ispită.
epigramă de Romulus Filip din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

RUGĂMINTEA UNUI PĂRINTE
Spre Judecata de Apoi
Când mă veți duce, dragi copii,
Să n-aruncați cu bani purcoi
Că am destule datorii.
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi la împlinirea a șase decenii (de împliniri mărețe)
La douăzeci de primăveri
Visam că am să fac averi
Și-ți mulțumesc azi, sfinte Doamne,
Că am averi destule... toamne!
epigramă de Gheorghe Gurău (11 martie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!