Amintiri
Un copac străveziu
rămâne o vreme
în locul celui căzut
în cenușă
visează uscate seve
râul
doar în albia sa
va plânge.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Întinde mâna celui căzut numai dacă ai forța să-l ridici.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Brâncuși: Părinte, nu mai pot să aștept! Casa mea a căzut în paragină! Gardul e la pământ... Buruienile au năpădit ograda... În livadă, s-au uscat vișinii și merii... La crucea mamei, doar vântul plânge...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Perfecta răzbunare
Am primit ieri telefon de la fii-mea
Știu ce fac, zice ea entuziasta
Te fac cenușă și te plantez
Și o sa crești un copac
Pesemne e la vârsta când începi sa accepți moartea
Îmi aduc aminte când moartea tatălui meu
Pentru mine era sfârșitul lumii
Plecam în munții, departe de oameni
Într-o peșteră
Bineînțeles ca nu s-a întâmplat asa
Cetatea m-a înlănțuit de zidurile ei
De griul ei iernatic
Moartea tatălui a fost doar o temporara surzenie
Ma bucur ca voi deveni un copac
Fii-mea ma va face cenușă
Cenușă se va transforma într-un copac
Și eu o voi bate la cap cu foșnetul frunzelor mele
poezie de Iulia Gherghei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa vie
mâini calde mă primesc în lume
glas tandru îmi alungă plânsul
și, cum întind mâinile, cum încep să cresc și să cresc
subțire ca un fir de apă,
ca un gând
până mă strigă tare timpul
și seve din adânc îmi sunt și hrană și învățătură
mâinile bune și glasurile calde, dragostei mă duc ofrandă
bucuria sferă de aur și de argint se face
sferele vii lasă copiii să vină pe lume
la căldura altor glasuri și inimi
să se bucure sub florile livezilor
sevele din adâncuri nu se vor termina niciodată
din vreme în vreme pământurile se deschid
de dor de noi și mai ales de sete
într-o zi de primăvară, sub ochii unui copil curios și vesel
care află acum toate tainele lumilor pe care le străbatem
cu buzele crăpate de dragoste ne va primi pământul acesta bun
doar după ce am iubit
tot ce era de neiubit
apa limpede a sufletului meu
va sătura orice copac însetat
și gura însingurată
a celui care mă cheamă, a celui care mă găsește
poezie de Mihaela Merchez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta vreme cât trăim pe seama altor vietăți, orice echitate rămâne relativă.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Propria moarte nu înseamnă nimic, câtă vreme în urma noastră rămâne atâta viață.
aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.LUPOI: Câtă vreme securitatea veghează, poporul doarme în siguranță...
VULPESCU: Poporul doarme, dar visează urât, tovarășe căpitan...
LUPOI (autoritar): Visează urât, dar trăiește frumos, sublocotenent Vulpescu! (Declamă). Foaie verde de cicoare
Peste haturi și răzoare
Numai zumzet de tractoare
Imnul clasei muncitoare...
replici din Procesul, scenariu de Valeriu Butulescu (21 septembrie 2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Miercurea cenușii
Cenușă, cenușă, cenușie cenușă!
Te așezi pe fruntea noastră
Într-o zi de Miercuri, tu cenușă!
Amintind de Soarta noastră...
Ești răbdătoare, răscolitoare
De gânduri de învățătură aducătoare!
Ai dreptate, tu Cenușă
Soră ești cu Focul Vieții
După ce trupul se stinge
Și numai ție-ți aparține
Nouă nimic din el nu ne mai rămâne!
Au fost atâtea frământări,
bucurii sau mari dureri
Patimi multe sau averi,
Dar Tu pe toate ni le iei
Fără măcar să ni le ceri!
Totuși, Cenușă, Tu, Cenușă!
Sufletul va zbura spre Cer
Cu toată Iubirea strânsă în El
Din care nimic, niciodată, nu vei putea să iei!!!
Cenușă, Cenușă, Tu, cenușie Cenușă!
In fiecare an, într-o Miercuri, Tu, Cenușă
Te așezi pe fruntea noastră
Să ne amintești de a deșertăciunii Soartă....
Și că Sufletul doar Lumina o așteaptă!!!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare din albia Nevei
Scrisoare din albia Nevei
Mi-e locul acesta mai cald
Barcazul și-o lavră-adormită
Cu streșini răsfrânte în alb
Scrisoare trimisă în noapte
Bătută de vânt la răscruci
Din locul acela pe care
N-ai mai putea să-l ajungi
Beau ceaiuri cu palma la tâmplă
Tresar parcă-aș vrea să mă strâng
Dar ceasul din urmă îmi strigă
Așează-te naibii la rând
Acolo-am ajuns primăvara
În franjuri și fără rabat
Departe în albia Nevei
Acolo mi-e parcă mai cald
poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul fără moarte
Mi s-a mai spus, o, mi s-a spus:
Privește râul fără moarte
Cum seva blândului apus
Pe rana lumii îl împarte.
Nu este leac, nici vindecare
Să tragă râul în pământ
Că dintre toate câte sunt
Doar râul arde și ne doare.
Mi s-a mai spus, o, mi s-a spus:
Să scriu cu virgule, frumos,
Să călăresc mustangi de tablă
Trecându-mă pe moarte-n jos.
Coioți ce ronțăiți pustiu
Prin cârpa neagră nu vedeți
Că albia acestui râu
E numai oase de poeți.
Că stirpea morilor de vânt
Se-ngrașă zilnic cu o moarte
Când apa râului tăcută
Pe rana lumii se împarte.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În acest copac
Coboară și dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruiește picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu ființă vie în acest copac.
poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Siempre (calm): Mă simt vlăguit și șters, ca un zeu căzut în imanență! Mă absoarbe vârtejul bunului simț...
Tomas (convins): Asta e! Totul se compensează! Tu te vindeci de nebunie, în vreme ce eu înnebunesc de tot! Știu ce vorbesc! Sunt psihiatru!
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Seceta
Soarele a băut râul
Valuri străvezii de căldură aduc
Aminte de valurile unui mort
Au rămas bolovanii
Au rămas rădăcinile
Au rămas scheletele albe ale celor înecați
Plouă
Cerul s-a înduioșat.
Mâine albia din nou va fi plină
Vor rămâne la fund bolovanii
Vor rămâne la fund rădăcinile
Vor rămâne la fund scheletele albe
ale celor înecați
În ochii mei persistă groaza
Când râd va seca din nou
Vor fi aceiași bolovani
Vor fi aceleași rădăcini,
Vor fi mai multe schelete.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletele uscate se aprind ușor.
aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Foc dramatic. O stivă de replici uscate, plus cuvântul scânteie.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Brâncuși: Pietrele din Sena nu seamănă cu cele din albia copilăriei mele. Au deja stil, îmi par academice... Pentru mine sunt reci și fără grai.
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Omul e precum râul. Vijelios la izvoare, liniștit la vărsare.
aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Râul nu poate scoate pietrele din vad, dar, răbdător, le împinge la vale.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Popoarele care își pun mereu cenușă în cap nu mai pot gândi niciodată la rece.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Dor de el ...
Mi-e dor de el, cum pietrei din albia secată,
îi este dor de râul ce o-nfiora odată.
distih de Mihaela Banu (18 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!