Unii se ghidează după lumina stelelor, alţii după lumina fiecărei corăbii care trece.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pe acolo pe unde zboară ea, în înălţimea Cerului...
nu sunt linii marcate...
Şi uneori îşi pierde cărarea.
Se ghidează salbatec
dupa liniile de zbor ale păsărilor... după focul stelelor... după florile anotimpurilor...
Şi îşi întreabă inima cu teamă şi cu mirare...
"Sângele tău n-are vreo ştire despre nevăzutul drum...?"
Simte că la capăt de drum neştiut, dar pe urme de calda Lumina... e Acasă
Străinul nestrăin o cheamă, mergând pe cale, înaintea-i...

Vântul o ridică şi marea înspumată geme...
Însă pe toate le lasă în urmă fără şovăială,
pentru a urma această putere rătăcitoare...
Căci străinul o cheamă, îl aude cum merge pe cale... înaintea-i,
spre Acasă...

Ea ştie. Numele lui a fost chemat sub cerul fiecărei dimineţi... în rugi fierbinţi...
Acum mugurele înfloreşte
doreşte Soare şi rouă...
iar floarea deschisă strigă spre lumina care o eliberează...

Sfarmă lanţurile, inima mea, şi zboară...

Doamne, pictează o icoană după viaţa mea... cu toate dorurile... cu toate drumurile... cu toate zborurile... cu fiecare vis... cu fiecare suspin... şi scald-o în lacrimi mântuitoare...
O icoană izbucnind din sufletul meu...
în care Tu ţi-ai aşezat
focul şi iubirea...
Adevărul... Iubirea şi pacea.

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un principe care se sprijină numai pe soartă, se prăbuşeşte de îndată ce aceasta se schimbă. De asemenea, mai cred că e fericit cel care se pricepe să se dea după vremuri şi nefericit cel care nu se pricepe. Căci, după cum se vede, pentru a-şi atinge ţinta care se află în faţa fiecăruia, adică glorie şi bogăţii oamenii acţionează în diferite feluri. Unii înaintează cu grijă, alţii năvalnic, unii cu violenţă, alţii cu viclenie şi pricepere, unii cu răbdare, alţii fără.

Niccolo Machiavelli în Principele, XXV
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina pe care nu o poţi vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poţi vedea
Luminează-n taină calea ta.

Lumina pe care nu o poţi vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în fiinţa ta,
Şi te călăuzeşte doar spre bine.

Lumina pe care nu o poţi vedea
E splendidă şi frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Şi aşteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.

poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea de adormit

După ce le-am citit copiilor povestea
de adormit copii
au adormit!
După ce le-am citit stelelor povestea
de adormit stele
au răsărit!
După ce le-am citit crucilor povestea
de adormit cruci
au răstignit!

Deşi aveam toţi dinţii căutăm un dinte pierdut.
Ce cauţi? Îmi lumina trotuarul un înger rătăcit...
Un dinte!
Un dinte în plus!
Ce să faci cu el! Şi îmi băga lumina în faţă.
Ce să faci cu un dinte în plus?
Să mă sfâşii!
Să mă sfâşii... şi pleacă!
Pleacă!
După ce îl găsesc
am să vin să vă citesc povestea de adormit îngeri!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre lumina...

De-aş fi pasăre-n văzduh,
n-aş simţi colbul sub picior,
spre lumina rece a stelelor,
m-aş înălţa ca simplu duh...

Dar ce spun, e numai vis,
ce se destramă ca un fum,
stârnesc acelaşi colb pe drum,
rămas în cercul meu închis...

Rămas în cercul meu închis,
simt colbul moale sub picior,
spre lumina rece a stelelor,
voi urca la noapte-n vis...

Mă voi sui ca simplu duh,
spre lumina rece a stelelor,
numai în clipa-n care mor...
Voi fi pasăre-n văzduh!

poezie de Ioan Friciu (22 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina Soarelui în grădină

Lumina Soarelui în grădină
Devine tot mai clară şi mai rece –
Noi nu putem aresta în plasa lui de aur
Minutul care trece;
După ce totul a fost spus
Nu mai putem cere iertare.

poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nod 32

Mai stau o înserare,
ca să văd,
umbră din umbră cum se lasă,
cum al luminii văzătoare, dur prăpăd
devine de din ce în ce mai moale,
cum se lungeşte umbra după pomi,
cum omul după om se prelungeşte,
cum zidul dimineţii lent se năruieşte,
şi cum lumina stelelor răsare,
pe o cu totul altă înserare.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri şi semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALŢII E STAREA LOR NATURALĂ (E-G)

Unii se străduiesc să fie echilibraţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie echitabili, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie educaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eleganţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elevaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie elocvenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie emancipaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie eroi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie erudiţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie evlavioşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermecători, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fermi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fideli, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie filantropi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie fini, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie franci, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie frumoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie galanţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie generoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie geniali, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie gingaşi, la alţii e starea lor naturală.

George Budoi în Unii se străduiesc..., la alţii e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALŢII E STAREA LOR NATURALĂ (Cu-D)

Unii se străduiesc să fie cucernici, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie culţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cumpătaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curajoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie curaţi sufleteşte, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cutezători, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuviincioşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cuvioşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie darnici, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dârzi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie decenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie delicaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie demni, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie deştepţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie dibaci, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie distincţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie drepţi, la alţii e starea lor naturală.

George Budoi în Unii se străduiesc..., la alţii e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea ne dezvăluie că lumina stelelor şi lumina din noi sunt făcute din aceeaşi iubire.

Bruce Davis în Mănăstire fără ziduri
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALŢII E STAREA LOR NATURALĂ (Pr-R)

Unii se străduiesc să fie precauţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să preţuiască binele, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pricepuţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prietenoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie profunzi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie prudenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pudici, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie puri, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rafinaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie raţionali, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie răbdători, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie respectuoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să dovedească responsabilitate, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezistenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie rezonabili, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie ruşinoşi, la alţii e starea lor naturală.

George Budoi în Unii se străduiesc..., la alţii e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelelor şi Nefiinţa

Strălucirea stelelor a întrebat Nefiinţa,
"Stăpâne, tu chiar exişti? Sau nu exişti?"
De vreme ce n-a primit nici un fel de răspuns,
Lumina stelelor s-a hotărât să pândească Nefiinţa.
A aşteptat să vadă dacă Nefiinţa se va ivi de undeva.
Şi-a îndreptat atentă privirea iscoditoare spre adâncul Vidului,
În speranţa că va prinde pentru-o clipă imaginea Nefiinţei.
A aşteptat întreaga zi.
N-a zărit nimic.
A ascultat.
N-a auzit nimic.
Atunci, Lumina stelelor, în sfârşit, a strigat: "Asta-i!"
"E mult prea departe! Cine-ar fi în stare s-o atingă?
Pot accepta absenţa Fiinţei,
Dar cum aş putea accepta absenţa Nimicului?
Dar dacă, mai mult decât atât, Nefiinţa există,
Ar putea-o cineva înţelege?"

poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelelor şi Nefiinţa

Strălucirea stelelor a întrebat Nefiinţa,
"Stăpâne, tu chiar exişti? Sau nu exişti?"
De vreme ce n-a primit nici un fel de răspuns,
Lumina stelelor s-a hotărât să pândească Nefiinţa.
A aşteptat să vadă dacă Nefiinţa se va ivi de undeva.
Şi-a îndreptat atentă privirea iscoditoare spre adâncul Vidului,
În speranţa că va prinde pentru-o clipă imaginea Nefiinţei.
A aşteptat întreaga zi.
N-a zărit nimic.
A ascultat.
N-a auzit nimic.
Atunci, Lumina stelelor, în sfârşit, a strigat: "Asta-i!"
"E mult prea departe! Cine-ar fi în stare s-o atingă?
Pot accepta absenţa Fiinţei,
Dar cum aş putea accepta absenţa Nimicului?
Dar dacă, mai mult decât atât, Nefiinţa există,
Ar putea-o cineva înţelege?"

poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns în secolul XXI şi cu toate astea trăim tot pe tărâmul fanteziei. De fapt, nu suntem cu mult mai avansaţi decât amărâţii ăia de troieni! Toată planeta suferă de amăgire cronică în masă. Unii urlă pentru creştinism, alţii pentru iudaism, alţii pentru islamism. Cu toţii sunt gata să moară apărând până-n pânzele albe fiece cuvinţel din cărţile lor sfinte, despre originile cărora de fapt nu ştiu mai nimic. Pe ce se bazează ele? Pe legende sau mituri de acum nu ştiu câte mii de ani? Tu chiar crezi povestea asta a lui Avraam, care - dacă e să te iei după ce scrie în Vechiul Testament - a devenit tată la frageda vârstă de o sută de ani şi care a mai trăit pe urmă alţi şaptezeci şi cinci? Ţi se pare firesc că oamenii încă îşi ghidează viaţa după o grămadă de aiureli care mai de care mai amuzante?

citat din romanul Ultimul templier de Raymond Khoury (mai 2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ştiinţei este ca o lumânare care pâlpâie după cum bate vântul, iar Lumina Lui Dumnezeu este ca un Soare ale cărui Raze nu se clatină.

aforism de Ana Haz
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai să mă poţi ierta, că te iubesc până la sfârşitul acestei nopţi

şi mai departe,
prin timp,
până când lumina ţi se va aşeza pe mâini?

Ai să mă ierţi,

că locuiesc în partea cea mai întunecată a fiinţei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toţi demonii îşi leagă umbrele?

Ai să mă ierţi,

că n-am să deschid fereastra,
şi n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?

Ai să mă ierţi?
Ai să mă ierţi,

că nu vreau să te las, în mijlocul acestei vieţi, fără să guşti adevărul până la ultima firimitură
şi lumina să îţi adoarmă pe piept?

Ai să mă ierţi,

că nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?

Oare, ai să mă ierţi?

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALŢII E STAREA LOR NATURALĂ (Ca-Cr)

Unii se străduiesc să fie calmi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie de caracter, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie caşti, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie călduroşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie chibzuiţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie cinstiţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie civilizaţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie coerenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să arate compasiune, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie competenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie comunicativi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie corecţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie consecvenţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie creativi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie credincioşi, la alţii e starea lor naturală.

George Budoi în Unii se străduiesc..., la alţii e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarăşi hora stelelor îşi ascunde
Strălucirea frunţii când lumina creşte
Risipindu-şi, plină, lumina peste
Negura luminii.

catren de Sappho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina care ne stăpâneşte

Dintre întrebările fără răspuns
niciuna nu mă ridică în picioare
şi cred că totul decurge normal,
lumea se mişcă după legile proprii
şi după convingerile formate în timp.

Lumina care ne stăpâneşte pe pământ
ne va limpezi şi poate ne ajută,
să înţelegem mobilul care ne conduce
spre unitatea şi dragostea universală,
ori spre diferenţa care ne face unici
cum percepem existenţa
şi cum o structurăm în conştiinţa noastră
încât să rămânem ziditori ai viitorului.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UNII SE STRĂDUIESC..., LA ALŢII E STAREA LOR NATURALĂ (O-Po)

Unii se străduiesc să fie obiectivi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie omenoşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie oneşti, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să aibă onoare, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie onorabili, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie optimişti, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie originali, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie paşnici, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pătrunzători, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie perfecţi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să dovedească că au personalitate, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie perspicaci, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie pioşi, la alţii e starea lor naturală.
Unii se străduiesc să fie politicoşi, la alţii e starea lor naturală.

George Budoi în Unii se străduiesc..., la alţii e starea lor naturală (15 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!