În viaţa mea, verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât - folosind un foarte mic artificiu poetic - mărturisesc că n-aş putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind şi după moarte.

Ana Blandiana în Autoportret cu palimpsest (1986)
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!

O parte din om se conjugă cu verbul "a avea", cealaltă parte se conjugă cu verbul "a fi"; important este ca partea lui "a fi" să fie măcar egală cu cea a lui "avea". Cei pentru care "a fi" atârnă mai mult decât "a avea" sunt cei care trăiesc pentru a şti, pentru a afla, ceilalţi sunt robii obiectelor, robi strict ai materiei. Orizontul lor este mărginit de obiecte ca de-un parapet. Ei suferă de o incurabilă orbire spirituală.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte asimilând, nu simplu citind – că nu-i vorba de-a împlini o normă, ci un canon – aceasta-i norma sau principiul. Citeşte trăind, nu memorizând. A citi trăind, bucurându-te de frumuseţea unei idei, te construieşte conştient şi subconştient, iar timpul scoate cele sădite acolo aşa, cândva, ca pe ale tale. Ceea ce rămane după ce ai uitat tot ce ai citit aceea îţi aparţine cu adevărat; aceea ai asimilat. Deci nu te îndrum de-a citi ca să-ţi încarci memoria, aceasta e bibliografie şi slavă deşarta; ci de a creşte sufletul şi pe aripile artei mântuirii.

citat celebru din Arsenie Boca
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul "a citi" nu acceptă imperativul. Împarte această proprietate cu alte verbe ca "a iubi" şi "a visa".

citat din Daniel Pennac
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul a iubi

Te las sa te duci in lumina
Din care cindva ai venit
Cu privirea-ti calda, senina
Ce inima-n zori mi-a robit

Ramin cu cuvintul si pana
Ramin intr-un dor nesfirsit
Si litera azi imi e hrana
Caci mult te-am iubit, te-am iubit!.

M-acopar cu versul din mine
si plec trecator ca aezii
Si vad ca acolo-ti e bine
Si stiu ca nu-ti plac poezi.

Nu pot sa nu scriu de durerea
ce-n viata mi s-a cuibarit
Nu incerca sa-mi curmi vrerea
Caci sti cit de mult te-am iubit!.

Veni-va si timpul iubire
Cind vei citi poezi
Te-apleaca-n tacere spre mine
Si-atunci intelege si verbul frumos ce se cheam-a iubi.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

A citi în serviciul oricărei ideologii nu înseamnă deloc a citi, în opinia mea.

citat din Harold Bloom
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am dobândit un fel de pace - nu mai părea important dacă toată lumea mă iubea sau nu - mult mai important era acum ca eu să îi iubesc pe ei. Să simţi asta îţi schimbă complet viaţa - a trăi devine a dărui.

Beverly Sills în Căile înţelepciunii
Adăugat de Tina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când ajungi să stăpâneşti numerele, de fapt nu vei mai citi numere mai mult decât citeşti cuvintele dintr-o carte. Vei citi semnificaţii.

citat din Harold S. Geneen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dalb conjugal

Îmbătrânim femeie, ne trece anotimpul,
Şi dacă la ferestre cad fulgi, ne vor albi
Privirile pierdute şi moarte în răstimpul
Neconjugării noastre la verbul a iubi.

Îmbătrânim femeie, ne trece viitorul
Şi la ferestre bocnă de vis vor atârna
Dalbele flori de gheaţă, şoptindu-şi pluguşorul
Înconjugării noastre la verbul a ierna.

Întinerim femeie, ne vine dor de noi
Şi la ferestre ochii nu se mai pot uita
Căci îi orbesc nămeţii, dând recea notă doi
Reconjugării noastre la verbul a ierta.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Serios?! Chiar eşti aşa? Tu, Luci?!
Lucian: Da; ce-ţi închipui?! Că aş fi un tip insensibil? Te rog, Mihai, nu începe şi tu cu astfel de suspiciuni, în ceea ce mă priveşte... Despre tine ştiu foarte bine că eşti emotiv din fire, dar, uite... Îţi mărturisesc că şi mie mi-a fost foarte greu la început, până m-am obişnuit cu ideea. Primii ani mi s-au părut un chin greu de suportat, un adevărat calvar, chiar dacă nu dădeam de înţeles acest lucru. N-aş vrea să trec din nou prin toate astea; sincer, n-aş putea suporta, m-ar afecta prea mult. Presupun că la fel ar păţi şi ceilalţi. Ce fel de echipaj am mai fi în acest caz?! Vezi, astea ar fi motivele mele, doar unele dintre ele, pentru care nu sunt de acord cu această acţiune.
Mihai: Te înţeleg... Şi-ţi dau dreptate. Nici eu nu eram foarte convins că ar fi bine să iau totuşi legătura cu cei de acasă, dar simţeam nevoia să fac acest lucru. Poate că a fost mai bine că nu erau acasă şi astfel n-am vorbit cu ei. Nu ştiu ce-aş fi simţit dacă i-aş fi văzut sau aş fi stat de vorbă cu ei. Dar aşa, m-am liniştit. Văzând totul în ordine acasă, mi-am dat seama că sunt teferi, că viaţa şi-a urmat cursul şi pentru ei, a mers înainte chiar şi în lipsa noastră; s-au obişnuit cu ideea. În plus, n-ar fi corect nici faţă de ei, să apărem aşa, deodată, în viaţa lor, după ce, în toţi aceşti ani s-au străduit să se descurce fără noi, iar apoi, când vom părăsi Proxima, să dispărem din nou, la fel de brusc, pentru o altă perioadă de timp, destul de lungă. Ar suferi şi ei prea mult. De asta nu trebuie să-i învăţăm din nou cu prezenţa noastră. Ar fi prea greu de suportat, atât pentru ei, cât şi pentru noi.
Lucian: Mda... Iată, ai găsit un alt motiv bun pentru a nu lua legătura cu ei. Nu mă gândisem la asta! Ca să vezi, cât de egoist am putut fi... Mă gândeam doar la suferinţa noastră, nu şi la a lor, de parcă ei nu ar putea trece prin aceleaşi stări sufleteşti ca şi noi...
Mihai: Asta nu înseamnă că ai fost egoist. Ai omis doar, dar nu intenţionat.
Lucian: Da, nu intenţionat, sper... Poate doar din cauză că mă concentrez prea mult asupra problemelor noastre. Uit că şi alţii le-ar putea avea, la fel ca noi.
Mihai: E normal, doar tu eşti comandantul, deci, e normal să te preocupe mai mult problemele noastre.
Lucian: Mda, poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Augusta uitare

scrisoarea ta a ajuns la mine după ce a ocolit cel puţin un milion de ceruri,
literele nu se mai pot citi, hârtia sângerează la fiecare atingere a buzelor mele.
ca să nu crezi cumva că aş fi indiferent la ceea ce ai simţit
am închis ochii şi am lăsat timpul să mă pălmuiască cu amintirile unei iubiri
blestemate.

răspunsul meu va ajunge la tine după ce va ocoli cel puţin un milion de întrebări,
literele se vor putea citi deşi cuvintele nu se vor putea înţelege.
ca să nu crezi cumva că aş putea să te mint înainte ca tu să mori pentru mine,
îţi voi trimite totul scris cu litere de sânge pe aripile îngerilor căzuţi.

disperaţi ne vom căuta o altă lume în care moartea şi viaţa valorează foarte puţin
şi vom fi trişti, departe de insula tăcerii,
pentru întâia oară....

poezie de Eduard Dorneanu (26 august 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A iubi şi a fi iubit: verbul a trăi conjugat la mai mult ca perfect.

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ar fi mai bine să fiu sărac într-o casă plină de cărţi decât un rege fără dorinţa de a citi.

citat din Thomas Babington Macaulay
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea mea a decăzut atât de mult din cauza ta, Claudia, deja s-a distrus extrem de mult datorită ţie, încât n-aş mai putea să te plac nici dacă ai fi cea mai bună dintre femei, - şi n-aş putea să nu te mai iubesc, indiferent ce-ai face.

citat din Catullus
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Faci injecţii?
Lucian: N-am încotro. Stela nu-mi dă de ales. Cel puţin are mână uşoară, nu mă doare.
Lia: Măcar atât. Cu ce mă serveşti?
Lucian: Vei vedea.
Lia: Dar obrazul? Ţi-a trecut puţin.
Lucian: Poate, puţin, numai că n-am voie să mă bărbieresc deloc, decât după vreo zece zile. Până atunci...
Lia: Zece zile?! De abia aştept să văd cum vei arăta!
Lucian: Aşa, mulţumesc... Încurajează-mă!
Lia: Ce nu-ţi convine? Mie-mi pari deja interesant, încă de acum.
Lucian: Îmi închipui... Nu pot să sufăr barba asta!
Lia: O să te obişnuieşti cu ea. Cine ştie, poate că după cele zece zile n-o să mai vrei deloc să te bărbiereşti.
Lucian: Aşa crezi? Nici gând! De abia aştept să scap de pacostea asta! Eu, bărbos?! Nu-mi place deloc gândul ăsta!
Lia: Dacă asta te consolează, află că arăţi foarte bine, cu sau fără barbă.
Lucian: Îmi imaginez... Ca un maimuţoi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflectă cu grijă la acest lucru, căci este atât de important încât cu greu aş putea să-l subliniez îndeajuns. Fixează-ţi ochii pe Răstignit şi nimic altceva nu va avea o mai mare importantă pentru tine.

citat din Teresa de Avila
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mentalul subiectiv poate vedea fără a folosi ochi. De asemenea, el poate părăsi corpul fizic pentru a călători în lumi paralele, aducând apoi informaţiile cele mai exacte despre cele percepute acolo. În acest fel puteţi citi gândurile altora fără să vă folosiţi de mijloacele obişnuite de comunicaţie. Este foarte important să cunoaşteţi aceste lucruri, pentru a învăţa arta veritabilă a rugăciunii.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul inimii

[priveghi în lacrimă]

verbul în care mă mişc bântuie lumea ca o fantasmă
uneori renegat
la toate protestele
mâinilor lunecătoare le lipseşte ţipătul
vântul din velă
încătuşat

ticăie
inima ta învaţă să iasă din mare

din şolduri legănate curg voluptăţi striate
surpă curcubeie însângerate dinţii mei scăpaţi din varniţa morţii
lumea întinsă pe-o roată pătrată
îşi caută în tortură
echilibrul

verbul meu despică fulgerul

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marianne: N-am fost niciodată în viaţa mea atât de recunoscătoare cum îi sunt doamnei Jennings. O, Elinor, mă voi întâlni cu Willoughby, iar tu cu Edward. Ai adormit?
Elinor Dashwood: Cu tine în cameră?
Marianne: Nu cred că eşti atât de calmă pe cât pari, Elinor. Nici măcar tu. O, nu voi dormi deloc în noaptea asta. Şi despre ce ai vorbit atât de mult timp cu domnişoara Steele?
Elinor Dashwood: Despre nimic important.

replici din filmul artistic Raţiune şi simţire, scenariu de Emma Thompson, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează că voi muri. Gândurile mele vor trăi şi le va putea citi oricine va voi.

aforism de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Directorul îşi ridică privirea, deşi parcă ştia dinainte că era Diana Enka. Cum să procedeze?! Îi era milă de ea. Ar fi vrut să rezolve cumva problema asta. Nu putea fi dur, n-o putea da afară, cum procedase în urmă cu o săptămână, deşi ea nu era deloc amabilă, binevoitoare. Însă în ochii ei se putea citi cu uşurinţă multă tristeţe. Nu mai era atât de aprigă, de înverşunată, implora din priviri. Însă Traian Simionescu era foarte ocupat, nu-şi mai putea permite o nouă confruntare cu ea. Uşa se închise în urma tinerei doamne. Directorul îşi ridică privirea spre ea, deşi ar fi dorit să evite s-o întâlnească.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!