Prin omătul amintirii trece săniuţa copilăriei. Cu ecou de clinchet şi dangăt...

aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

omăt

Omătul - rochia de mireasă dăruită de Uranus zeiţei Geea.

definiţie aforistică de N. Petrescu-Redi (10 octombrie 2016)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subţiat de adierea amintirii, colbul devine fard.

aforism de N. Petrescu-Redi din suplimentul "Actualitatea culturală" (23 octombrie 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe uliţa copilăriei - un Pinocchio din lemn de troiţă.

aforism de N. Petrescu-Redi (17 februarie 2015)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii străzii nu ajung şi pe strada copilăriei.

aforism de N. Petrescu-Redi din Ergo... (1999)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub soarele copilăriei, limba ceasornicului pare peştişor de aur.

aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basmul copilăriei nu începe, ci se sfârşeşte cu "A fost odată ca niciodată".

aforism de N. Petrescu-Redi (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul de care nu mai agăţăm icoana, Doamne, îţi trece iar prin palme.

aforism de N. Petrescu-Redi (29 august 2016)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îi scria Octavian lui Antonio: ''Tibrul e mai mic decât Nilul, dar nu trece prin deşertul Cleopatrei."

aforism de N. Petrescu-Redi (16 iunie 2013)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe fereastra copilăriei intră lumina basmului; pe fereastra şcolii - basmul luminii.

aforism de N. Petrescu-Redi (octombrie 2015)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe de basm

Clinchete, molcom,
bat la fereşti,
zâna învârte
ciucuri cereşti,
tu nu îi vezi, mamă!

Păru-ţi trădează
iarna din gând,
ochiu-ţi asudă,
tristeţi cărând,
ninge!...

Cad îngeri, măicuţă,
ieşi din tăceri,
desculţi să păşim
prin omătul de ieri,
desculţi...

Amar şi dulce
peste abis
ningă trecutul
cu ce ţi-a promis,

ningă!...

poezie de N. Petrescu-Redi din Maxime şi poeme (2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

'"Pe-aici nu se trece!", strigau ostaşii români la Mărăşeşti. "Pe-aici se trece în istorie", le răspundea ecoul.

N. Petrescu-Redi (iulie 2016)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri pe omătul Fraţilor Grimm - Jurnalui Prinţesei

Departe-i mama-
aşa Cerul vrea-
acum clipitu-i
e licăr de stea...

Noua regină
în gând şi-a pus
chipul să-mi vadă
sub văl de apus.

"Pe Albă-ca-Neaua
în codru s-o iei,
mi-aduci, pădurare,
inima ei! "

Târziu, vânătorul,
glumind şi nu prea,
o inimă-i duce,
dar nu pe a mea....

Cu inima-ţi lipsă,
mistreţ de trăiai,
în aste vremuri,
pe-un tron ajungeai!

Pădurea m-ascunde,
muma-i dă
foc,
focul se stinge...
jaru-mi, deloc!

Cozi de topor,
mături ce zboară,
îmi trec prin coşmar,
mă înfioară.

Curg lăcrimioare,
devin oglinjoare,
în unda lor trează,
zăresc ce urmează:

Măr otrăvit,
pleoape
închise,
pat de cleştar,
somn fără vise.

Un prinţ pătrunde
prin bezna cea mare -
şoapte de zori,
freamăt de zare.

Ochii încep
a-şi desface corola,

prin vraja luminii
se-arată cupola...

Miri şi alai,
clipe
regale,
norocul îmbracă
straie de zale.

Maştera fuge,
nimeni n-o vrea,
în ceruri, o mamă
e clinchet de stea.

poezie de N. Petrescu-Redi (2 ianuarie 2019)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crişan, opinca şi nojica

CRIŞAN OPINCA ŞI NOJICA

Credeam că lancea pusă
în roata cea de
grof
răstoarnă şi caleaşca,
şi vechiul nostru of.

Speram la altă cale
când mi s-a rupt
opinca,
speram la altă moarte
când nu s-a rupt nojica.

Pe Horia şi Cloşca,
din cer eu îi privesc –

şi roata frânge raza,
şi corbii se rotesc!

Ce trişti îs trădătorii,
toţi galbenii
primiţi
un clinchet n-au de salbă,
din dangăt îs veniţi...

Istoria de mâine
grăi-va încruntată
cum ei ne-au tras pe sfoară,
cum ei au tras pe roată.

Şi dacă-n lunga
noapte
cădea-vom în uitare,
să ne legaţi opinca
de-un răsărit de soare.

Pe urme-nrourate,
găsi-veţi apă vie
în oale şi
ulcele,

pe bolta sinilie -
trei călăuze stele.

poezie de N. Petrescu-Redi (29 ianuarie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara trece, rămân ghioceii ce-ţi pun la tâmplă pistolul.

aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săniuţa Ioanei

Am o săniuţă mică,
De zăpadă nu-i e frică,
Alunecă iute ca vântul,
Parcă ar înghiţii pământul.
Săniuţa mea uşoară
N-are aripi, dar ea zboară,
Prin nămeţii de zăpadă,
E-o nălucă iute, albă,
Amândouă când pornim,
Din deal, până jos în drum,
Şine ca de tren lăsăm,
Fără ca să iasă fum.

Săniuţa mea cea mică
Are nume, Rândunică,
Şi a câştigat mereu,
Premii cu meritul meu.

poezie de Valeria Mahok (4 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza aruncă în brazdă sămânţa stelară, poetul trece cu grapa cununii de spini.

aforism de N. Petrescu-Redi din La fereastra oglinzii (2000)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri

Ninge
cu argint de icoană
pe Muntele Copilăriei;

bulgări fierbinţi -
îngeri făcând tumbe,
murmură, murmură,
la marginea
hăului...

Lacrima
dorului
îşi picură sarea
în ecoul din peştera
timpului.

poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândea Ludovic al XVI-lea: "Revoluţia e mireasa pe care poporul o trece pragul casei de nebuni".

aforism de N. Petrescu-Redi (2013)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri pe omătul Fraţilor Grimm. Cenuşăreasa

Viaţa mă trece
prin altă vamă,
slugă ajung
la vitrega-mi mamă.

Pulberi de codru
din vatră cărând,
pădurea-adormită
îmi zise, tăcând:

"Presară cenuşă
pe-ogorul din vis,
curând vei ajunge l
la balul promis!"...

Oracol cu har,
palat de cleştar,
tristeţe veche,

la marele bal,
fecior de-mpărat
îşi cată pereche.

Dănţui cu prinţul,
din cer un clavir
picură rouă,
picură mir.

Luna e nimb,
Luna e scut,
apără pasul
prin inimi trecut.

Danţ şi iar danţ,
noi gesturi tandre,
irişi rotesc
în jar policandre.

Ornicu-mi face
semn de plecare...
acasă aflu
că-s "vrăjitoare".

Muma cea rea
pare nebună,
lemne de rug,
grăbită adună.

Ochii-mi şoptesc:
"Stăpână încearcă,
poate ajungi
pe-a lacrimii arcă!"...

Lupt şi mă rog,
mă rog şi lupt,

o stea norocoasă
apune tăcut,

o alta răsare-n
condurul pierdut.

poezie de N. Petrescu-Redi din Convorbiri literare (iulie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

omătul mare -
sania cu zugărlăi
trece prin cătun

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!