Noi, în această viaţă, avem parte de vin ceresc

Trebuie să-l resping când Însuşi Cel-de-Sus nu a făcut-o,
Iar califul nostru-i venerează generoasele-nsuşiri?

Vin de obârşie nobilă, zglobiu şi scânteietor,
Rivalizând cu al aştrilor buchet de trandafiri...

Deşi poate nu vom cunoaşte raiul în această viaţă,
Bând vin avem totuşi parte de cereşti, serafice împărtăşiri.

poezie de Abu Nuwas, 756 - 814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi o cauză nobilă nu poate susţine o acţiune negativă, o cauză rea va vicia întotdeauna o acţiune pozitivă. Când vine vorba de lucruri banale şi neînsemnate putem acţiona fără să avem un motiv, dar în ceea ce priveşte lucrurile importante, trebuie să acţionăm cu chibzuinţă.

citat din W.M.L. Jay
Adăugat de Cristiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărirea e o experienţă trecătoare, lipsită de consistenţă. Mărirea depinde în parte de imaginaţia creatoare de mituri a omului. Cel ce cunoaşte mărirea trebuie să înţeleagă mitul din care face parte. Trebuie să ştie să reflecte lumina care se proiectează asupra sa. Şi trebuie să fie sarcastic. Numai aşa se poate împiedica să se creadă ceea ce îl cred alţii. Numai sarcasmul îi poate îngădui să se mişte liber înlăuntrul fiinţei sale. Fără această înşiruire, chiar şi o mărire ocazională îl poate distruge pe om.

Frank Herbert în Dune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Falimentul Istoriei

Istoria domnilor este o caricatură
Însuşi Dumnezeu iată-I şomer
să tac dracului totuşi din gură
îmi zic sprijinindu-mă de cer

Însuşi Dumnezeu dacă-I şomer
dracul L-a pus să-şi vândă raiul
ceva de la Apocalipsă totuşi mai sper
să nu se mai ţină de noi ca scaiul

Dracul m-a pus să visez raiul
cum aş putea să tac din gură
când văd şi-n ochiul Creaţiei paiul
şi-nţeleg că totu-i o caricatură

Şi chiar Dumnezeu ultimul şomer
şi-a închis prăvălia şi-a fugit din cer

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (22 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Japonezul îşi venerează strămoşii pentru că s-au prefăcut în zei, iar el va fi la rândul lui zeu când urmaşii îl vor venera la fel. Chinezul îi respectă pentru că se teme de ei. Venerează mormintele unor strămoşi extrem de depărtaţi, al căror nume nu-l cunoaşte; se ruinează şi-şi vinde până şi obiectele de strictă necesitate ca să acopere cheltuielile unor înmormântări somptuoase, în cinstea celor care mor în casa sa. Întrucât se teme de morţi, caută să-i facă să stea liniştiţi şi mulţumiţi, ca să nu vină să-l chinuiască în timpul nopţii, sau să semene nenorociri şi catastrofe pe drumul vieţii sale. Cineva a definit această ţară spunând că este o aglomerare de cinci sute de milioane de vii, îngroziţi de prezenţa a mii de milioane de morţi.

Vicente Blasco Ibanez în Călătoria unui romancier în jurul lumii, volumul II
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneraţii

Venerează iubirea,
Ce sufletul hrăneşte,
Nu mai târziu,
Ci atunci când trăieşte
Şi zilele cu iubire şi pace
Să le trăieşti,
Fericirea să nu o risipeşti,
Să nu o risipeşti.

Venerează, orice dar
Viaţa ţi-a dat
Şi-n dăruiri caritabile
Fii bogat, fii bogat.

Venerează, miracolul naturii
Pastelată în mii de culori
Şi ocroteşte-o omule,
Pentru viitor, pentru viitor.

Venerează pământul,
Pe care trăieşti
Şi frământările,
Furnicarului omenesc,
Căci din el putere primeşti
Să-ţi hrăneşti,
Visele şi speranţele
Firii omeneşti.

Venerează sămânţa,
Învăţăturii trecute
Şi pe ai ei înţelepţi,
Deschizători de drumuri,
Sfatul lor urmeză
Şi a lor virtute,
De vrei viaţa,
Frumos să-ţi trăieşti
Şi viitorul să-l stăpâneşti.

poezie de Valeria Mahok (25 noiembrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

În conştiinţa sa omul este separat de el însuşi. Trebuie deci să regăsească acea parte pe care nu o cunoaşte şi să se unească cu ea.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare

Vreau, la ceas aniversar,
Să primeşti, cu drag, în dar
Un buchet de trandafiri
Cu ei, proaspăt, să respiri
Aerul curat al vieţii,
Să simţi taina tinereţii,
Cum te-nvăluie norocul
Să-ţi găseşti în lume locul,
Să nu ai deloc duşmani,
Să ai parte de mulţi bani,
Viaţă lungă: LA MULŢI ANI!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nu condamnă niciodată ceea ce nu e grandios, ci îl binecuvântează, văzând în el o parte din El Însuşi care trebuie să existe, pentru ca o altă parte din el însuşi să se manifeste.

Gabrielle Cellini în Bruiaj în evoluţie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul

Acuzat de-aplecare spre plăcerile carnale;
Torturat de-arşiţa nopţilor tropicale;
Otrăvit, leşul al dispreţului pentru poezie, ştiu:
La inima lor n-ajung versurile pe care eu le scriu.

Demoni negri călcau deasupra apelor sfinte;
Am prefăcut apele-n vin roşu – şi păcatul a fost iertat,
Iar ei, bându-l, s-au înecat;
Am râs, apoi m-am încruntat.

În lanţuri, încuiate-n trupul meu,
Dorinţelor li s-a poprit dreptul de zbor;
În vreme ce rătăcesc aiurea, fără nicio ţintă,
Moartea se-apropie de mine surâzând îmbietor.

Pe ultimul drum, pentru o vreme cel puţin,
Voi păşi-n compania unui ulcior de vin.

*** La moartea poetului, undeva prin anul 814, califul Al-Ma'mun a declarat:
"S-a dus tot farmecul acestor zile. Blestemul lui Allah să cadă asupra oricui l-a insultat vreodată pe Abu Nuwas."

poezie de Abu Nuwas, 756 - 814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care dintre cele două facultăţi este mai nobilă: raţiunea sau voinţa? Vorbind la modul absolut, raţiunea este o facultate mai nobilă, deoarece raţiunea posedă obiectul prin intermediul cunoaşterii, îl conţine prin asimilare mentală, în timp ce voinţa tinde spre obiect ca formă externă şi este mai bine să posezi perfecţiunea obiectului în sine decât să tinzi spre el ca obiect ce există în afara ta. Aşadar, în privinţa obiectelor fizice, a le cunoaşte este mai bine şi mai nobil decât a le dori, deoarece prin cunoaştere posedăm în noi înşine formele acestor obiecte, iar formele respective există într-un fel mai nobil în sufletul raţional decât în obiectele fizice. Pe de altă parte, deşi a poseda un obiect prin raţiune este, în sine, mult mai bine decât a tinde spre el prin dorinţă, în anumite privinţe, voinţa poate fi mai nobilă decât raţiunea, datorită unor motive accidentale.

citat din Sfântul Toma de Aquino
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După expunerea pe care am făcut-o despre procedeele lucrării visului am putea fi tentaţi să privim această lucrare ca un proces psihic special care, după cunoştinţa noastră, nu poate fi comparat cu nimic. Si poate că în noi se va naşte puţină uimire superstiţioasă constatând că produsul său, visul însuşi, este dintotdeauna treaz.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba dragoste cerşeşti

Când Raiul Evei îl doreşti,
Cu patimile omeneşti,
Degeaba dragoste cerşeşti,
Cerşitul nu e-n legi cereşti!

Femeile-ţi dau ele veşti,
Cu zvon de gene îngereşti,
Că poţi să intri în poveşti
Ca Făt-Frumos pe cai crăieşti.

În ochii lor doar să priveşti,
Să ştii ce-ai fost şi cine eşti,
Oricum învins, când cucereşti,
Biet sclav al poftelor trupeşti.

Cerşitul nu e-n legi cereşti,
Degeaba dragoste cerşeşti
Cu patimile omeneşti,
Când Raiul Evei îl doreşti!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti tânăr, ai impresia că pe Pământ e Raiul; când eşti bătrân, nu-ţi mai convine nici Raiul însuşi.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi avem o anumită vocaţie sau misiune în viaţă, toţi trebuie să îndeplinim o sarcină concretă care cere să fie dusă la capăt. În această privinţă, omul nu poate fi înlocuit, şi nici viaţa lui nu se poate repeta, aşadar sarcina fiecăruia este unică, la fel ca şi ocazia de a o realiza.

citat clasic din Viktor Frankl
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloria şi ruşinea sunt nedespărţite de teamă. Onoarea şi nenorocirea sunt nedespărţite de personalitate. Ce se înţelege de fapt prin aceasta? Gloria este un lucru demn de dispreţuit, căci atunci când o ai te cuprinde teama să nu o pierzi; tot astfel eşti cuprins de nelinişte când nu o ai. De aceea se spune că gloria şi ruşinea sunt nedespărţite de teamă. Putem socoti că avem ceea ce ne vine ca fericire sau nenorocire pentru că avem personalitate. Dacă am fi detaşaţi şi separaţi de ea, în ce fel ne-ar mai ajunge nenorocirea? Iată pentru ce, dacă principele cinsteşte lumea ca pe el însuşi, poate lua parte la conducerea ei, dacă o iubeşte ca pe el însuşi, este demn să o cârmuiască.

Lao Tse în Tao Te King, 13
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu este uşoară pentru nimeni. Şi ce? Trebuie să perseverăm şi să avem întotdeauna încredere în noi înşine. Trebuie să credem că avem un scop şi că trebuie să-l atingem.

citat celebru din Marie Curie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise ( extras)

S-ar putea ca valurile să ne doboare şi să ne ia cu ele:
S-ar putea să punem piciorul pe Insulele Fericirii,
Şi să-l întâlnim pe marele Ahile, de care-am auzit atâtea.

Deşi prea multe ni-s luate şi multe trebuie să-îndurăm, deşi
N-avem puterea celor care-n zilele de-odinioară
Mişcau planeta şi cerurile, totuşi ceea ce suntem, suntem:

Avem acelaşi temperament al inimilor brave,
Slăbite de vreme şi de soartă, dar puternice în vrerea lor
De-a lupta, de-a căuta, de-a găsi şi de a nu îngenunchea.

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoştinţele generale ale astronomiei trebuie să le posede oricare om cult, orice profesiune ar avea el şi poate că această cărticică va îndruma pe mulţi să cunoască mai de aproape minunile cereşti.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

E nobilă această floare
(Nu face parte din ciulini!)
Şi-atunci mă-ntreb eu, de ce, oare,
De vreo "cinci ani" a dat doar spini?

epigramă de Mircea Bena din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obârşie

Între dulcile obcine
Ale Sfintei Bucovine
Crescu Supraomenescu
Mare ctitor: Eminescu.

madrigal de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul "Amprenta" (1989)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!