Care dintre cele două facultăţi este mai nobilă: raţiunea sau voinţa? Vorbind la modul absolut, raţiunea este o facultate mai nobilă, deoarece raţiunea posedă obiectul prin intermediul cunoaşterii, îl conţine prin asimilare mentală, în timp ce voinţa tinde spre obiect ca formă externă şi este mai bine să posezi perfecţiunea obiectului în sine decât să tinzi spre el ca obiect ce există în afara ta. Aşadar, în privinţa obiectelor fizice, a le cunoaşte este mai bine şi mai nobil decât a le dori, deoarece prin cunoaştere posedăm în noi înşine formele acestor obiecte, iar formele respective există într-un fel mai nobil în sufletul raţional decât în obiectele fizice. Pe de altă parte, deşi a poseda un obiect prin raţiune este, în sine, mult mai bine decât a tinde spre el prin dorinţă, în anumite privinţe, voinţa poate fi mai nobilă decât raţiunea, datorită unor motive accidentale.

citat din Sfântul Toma de Aquino
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictura bună este nobilă şi cucernică prin ea însăşi, căci printre înţelepţi nimic nu tinde să înalţe mai mult sufletul sau să-l ridice spre adoraţie decât dificultatea acelei perfecţiuni care se apropie de divinitate şi devine una cu ea.

citat celebru din Michelangelo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi sensibil, adică a fi real, înseamnă a fi obiect al simţurilor, şi deci a avea în afara sa obiecte sensibile, obiecte ale sensibilităţii. Sensibilitatea este singura formă de cunoaştere umană prin care ne sunt date obiectele. Acestea nu pot fi date omului decât în măsura în care îl "afectează";ca fiinţă senzorială el este o fiinţă care este afectată de obiecte, pasivă;o fiinţă care suferă.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiectul este "instituit" (creat, produs) de către conştiinţa însăşi ca deposedare şi înstrăinare a ei. Principalul este că obiectul conştiinţei nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine, sau cu alte cuvinte, obiectul nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine obiectualizată, conştiinţa de sine ca obiect.. Deci, obiectul este, potrivit existenţei sale, simplă negativitate, neant, simplu obiect al gândirii abstracte. Negativitatea coincide cu durerea, suferinţa, necazul, răul.

citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce este propriu fiecărui lucru, este din fire cel mai bun şi mai plăcut acestuia – pentru fiinţele umane, de aceea, viaţa conformă cu raţiunea este cea mai bună şi mai plăcută, de vreme ce raţiunea mai mult decât orice altceva este omenească. Astfel de viaţă, prin urmare, este totodată şi cea mai fericită.

Aristotel în Etica nicomahică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivul mişcă voinţa nu prin ceea ce este el în sine, ci prin felul în care este cunoscut. Însă nici o influenţă morală nu poate avea ca rezultat o altă corecţie decât pe cea a cunoaşterii, iar demersul de îndreptare a defectelor de caracter ale unui om prin discursuri şi predici moralizatoare vizând transformarea naturii şi moralităţii sale, este la fel de iluzoriu ca tentativa de determinare a unui stejar, printr-o îngrijire desăvârşită, să dea caise ca roade.

Arthur Schopenhauer în Fundamentele moralei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinele şi Ego-ul

Toate care sunt limitate de formă, aparenţă, sunet sau culoare sunt numite obiecte.
Printre ele, doar omul este mai mult decât un obiect.
Deşi, asemeni obiectelor, are formă şi aparenţă,
el nu este limitat la formă.
El este mai mult de-atât.
El poate trece dincolo de formă.
Când el e dincolo de formă şi de aparenţă, dincolo de "aceasta" şi de "aceea,"
unde-i comparaţia cu alt obiect?
Unde este conflictul?
Ce poate sta în calea lui?
El se va odihni în locul lui etern care este ne-locul.
El se va fi ascuns în propriul lui mister de nepătruns.
Esenţa lui curge către propriile-i rădăcini în Unul.
Vitalitatea, puterea lui se ascund în secretul Tao.

poezie de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea transformată în prejudiciu este cea mai rea formă de prejudecată, deoarece raţiunea este singurul instrument pentru eliberarea de prejudecăţi.

citat din Allan Bloom
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele nu sunt lucrurile pe care le reprezintă. Cuvintele pe care le folosim pentru un obiect niciodată nu descriu întregul obiect. Orice spunem noi că este - NU ESTE! Un obiect are multe caracteristici pe nivele diferite precum sunt cel microscopic, şi cel submicroscopic. Majoritatea acestor caracteristici ne sunt necunoscute şi astfel ele nu sunt incluse în cuvântul pe care i-l dăm, în numele obiectului. Orice ai putea spune că "este" obiectul, ei bine nu este.

citat clasic din Alfred Korzybski
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea este prima care, prin cele ce se văd, ne-a călăuzit spre Dumnezeu.

citat din Sfântul Grigorie de Nazianz
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-a surprins întotdeauna cât de puţină atenţie au acordat filozofii umorului, deşi acesta este un proces al minţii mai semnificativ decât raţiunea. Raţiunea poate doar sorta percepţiile, pe când procesul de umor este implicat în schimbarea lor.

citat din Edward de Bono
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierderea şi imposibilitatea de a găsi obiectele puse la păstrare interesează în mod deosebit, din cauza multiciplităţii de interpretări de care sunt susceptibile aceste două acte ratate şi a diversităţii tendinţelor la care se supun ele. Ceea ce este comun tuturor acestor cazuri este voinţa de a pierde; ceea ce diferă de la un caz la altul este motivul şi scopul pierderii. Pierdem un obiect atunci când e uzat, când avem intenţia să-l înlocuim cu altul mai bun, când a încetat să să ne mai placă, când îl deţinem de la o persoană cu care am încetat de a fi în bune relaţii sau când a fost achiziţionat în împrejurări la care nu mai vrem să ne gândim. Faptul de a lăsa să cadă, să se deterioreze sau să se spargă un obiect poate servi aceloraşi scopuri. Experienţa vieţii sociale arată că copiii nedoiţi şi născuţi în afara căsătoriei sunt mult mai fragile decât recunoscuţi ca legitimi. Acest rezultat nu este urmarea tehnicii grosiere a făcătoarelor de avorturi, ci se explică printr-o oarecare neglijenţă în îngrijirile date acestor copii. S-ar putea ca îngrijirea obiectelor să aibă aceeaşi explicaţie ca şi aceea a îngrijirii copiilor.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă omul acţionează cu adevărat prin el insuşi, atunci el acţionează pornind de la sinele care este natural, raţional şi divin, şi tocmai atunci îşi realizează el, în sânul unei necesităţi care cuprinde întreaga lume, libertatea sa. Important este deci ca omul să asculte de raţiunea din interiorul său. Căci există o lege morală care, ca ordin al raţiunii supreme, porunceşte ce se cuvine făcut şi interzice ceea ce nu se cuvine făcut. Ea este consonanţa dintre daimonul activ în sufletul fiecărui individ şi voinţa a ceea ce domneşte in Tot.

citat din Zenon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea morală nu exprimă deci altceva decât autonomia raţiunii pure practice, adică a libertăţii, şi această autonomie este însăşi condiţia formală a tuturor maximelor, singura prin care ele pot fi de acord cu legea practică supremă. Dacă prin urmare materia voliţiunii, care nu poate fi altceva decât un obiect al unei râvniri, care este legată, cu legea, intervine în legea practică ca condiţie a posibilităţii acestei legi, de aici rezultă heteronomia liberului arbitru, anume dependenţa de legea naturală, de a urma vreun impuls sau vreo înclinaţie, şi voinţa nu-şi dă ea însăşi legea, ci numai preceptul pentru supunerea raţională la legile patologice; dar maxima, care în chipul acesta nu poate conţine în sine niciodată forma universal legislativă, nu numai că nu creează în acest mod nicio obligaţie, ci este ea însăşi contrară principiului unei raţiuni pure practice, prin aceasta contrară deci şi simţământului moral, chiar dacă acţiunea care provine din el ar fi conformă legii.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Legea fundamentală a raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim viaţă capacitatea de hrănire prin sine, de creştere şi, în fine, de micşorare de la sine. Aşadar, fiecare corp natural care participă la viaţă, se poate considera drept substanţă, şi anume o substanţă compusă, organizată. Sufletul este deci, cu necesitate, o substanţă în sensul de specie a unui corp natural care are viaţă ca potenţă şi de defineşte prin acestea: hrănire, simţire, gândire, mişcare. Aşadar sufletul constituie acea entitate prin care trăim, simţim şi gândim, ca atare se poate spune că el este raţiunea de a fi şi forma, iar nu materia şi subiectul ei.

citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este stăpânul contrariilor, ele există datorită lui şi prin urmare el este mai nobil decât ele.

Thomas Mann în Muntele vrăjit
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forma poate trăi în Linişte, chiar şi în lumea sunetului. De fapt, acesta este cadoul pe care Viaţa i-l face conţinutului Său: Împărăţia Liniştii, în tărâmul sunetului. Orice formă tinde să aprecieze Liniştea atunci când este înconjurată de zgomot - asta pentru că Liniştea este Acasă, iar atunci când o formă pleacă de Acasă, ea tinde să se întoarcă Acasă, unde se simte ca... Acasă. Iar această întoarcere Acasă, este întoarcerea la Esenţă - Întoarcerea la Linişte. Şi, într-un final, toate formele se întorc la Esenţă, însă miracolul existenţei este că putem trăi sunetul, prin intermediul Liniştii. Putem trăi excursia, prin intermediul Casei. Iar atunci războiul se va dizolva, deoarece lupta nu poate exista acolo unde nu există luptă, iar dacă îţi muţi atenţia de la luptă, începi să vezi spaţiul în care se produce lupta. Dacă îţi muţi atenţia de la zgomot, începi să vezi spaţiul dintre zgomote, iar asta te va conecta la Realitatea de dincolo de zgomot, aflată în profunzimea zgomotului.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne ghidăm mai des după convingere, decât după raţiune, deoarece raţiunea ne spune că un anumit lucru este imposibil.

citat din Daniel Ek
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metafizica este astfel şi desăvârşirea oricărei culturi a raţiunii omeneşti, care este indispensabilă, dacă lăsăm la o parte influenţa ei, ca ştiinţă, asupra unor anumite scopuri determinate. Căci ea consideră raţiunea după elementele şi după maximele ei supreme, care trebuie să servească drept bază însăşi «posibilităţii» unor ştiinţe şi «folosirii» tuturor. Că ea, ca simplă speculaţie, serveşte mai mult spre a preveni erori decât spre a extinde cunoaşterea, nu-i diminuează valoarea, ci mai curând îi dă demnitate şi prestanţă prin oficiul de cenzor, care asigură ordinea generală şi armonia, ba chiar bunăstarea comunităţii ştiinţifice, împiedicând ca lucrurile ei îndrăzneţe şi fecunde să se abată de la scopul principal, fericirea universală.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solidaritatea este opera unui sacrificiu conştient, este ultima verigă în înălţarea morală a voinţei şi este ţinta spre care se îndreaptă cultura; solidaritatea se produce prin încordarea şi stăpânirea de sine. O societate cu suflete diferenţiate opune imitaţiei rezistenţă, iar unitatea între membrii ei nu se poate dobândi decât prin sacrificiu voit al persoanei fiecăruia. Solidaritatea este o armonie cucerită prin lupta omului cu sine însuşi, prin recunoaşterea altora, după ce fiecare s-a cunoscut pe sine.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că se poate promova mai bine virtutea prin folosirea încurajării şi persuasiunii prin grai decât prin lege şi necesitate. Pentru că este posibil ca cel care este împiedicat de lege va săvârşi greşelile în secret, însă, cel care este îndemnat la ceea ce ar trebui prin persuasiune nu va face nimic greşit fie în secret, fie în mod deschis. Prin urmare cel care se comportă corect din înţelegere şi cunoaştere dovedeşte că este în acelaşi timp curajos şi moral.

citat celebru din Democrit
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!