Elegie

Ca firul trandafirului te pleci,
tinereţe în soartă,
ca umbra unei umbre te pleci,
tinereţe moartă.

Mi-e gura încă fierbinte
de sărutul tău, Suvenire,
de nebune văpăi, de mari jurăminte,
mi-e gura încă fierbinte.

E clarul de lună ce văd,
dănţuind în al nopţilor teatru,
e clarul de moarte ce văd...

Ah, luminosule ochi idolatru,
ah, tinereţe de-a pururea moartă,
lunateca moarte ce-mi cere la poartă?

Ca firul trandafirului te pleci,
Tinereţe în soartă.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe, vis sublim

Tinereţe, floare de dor
Tainică şi blândă ca un fior
De fericire făuritor

Eşti o stea polară,
Un tren care trece
Rapid printr-o gară

O, tu, suflet nemuritor,
Al omenirii sfânt simbol,
Un cântec de dor.

Eşti o soartă, un destin,
Dulce ca mierea,
Amară ca un pelin.

Tinereţe, vis sublim!

poezie de Vladimir Potlog (5 august 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Tinereţe - zi de vară
Mai frumoasă ca un crin,
Nu-i condei ce să exprime
Sentimentul meu divin.

Tinereţe - floare rară
Cum se face că n-am ştiut,
Ca să îţi păstrez mireasma,
Încă o zi, încă un minut.

Tu te duci pe veşnicie,
Zi de zi, te îndepărtezi,
Tinereţea mea nebună!
Cum să fac, să te păstrez?

Te-am strigat cu disperare -
Vocea mea nu o recunoşti,
Sa-mi mai ieşi odată-n cale,
Nu te-aş pierde fără rost.

poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe darul vieţii!

În visul din noaptea asta, tinereţea mi-am privit
Şi am înţeles din start cât de multe am pierdut
Trecut-au anii ca gândul, să-i preţuiesc n-am reuşit
Şi abia atunci mi-am dat seama, c-am crescut şi n-am ştiut...
Darul vieţii mele este, tinereţea ce-am trăit
Unde am încercat mereu să fac ceva deosebit
Ca să-mi rămână în amintire, faptele de neuitat
Cum a rămas aşa odată, un lucru mare-însemnat
Tinereţe-floare tristă, ce să fac de n-am ştiut
Să-ţi păstrez a ta splendoare încă un an, încă un minut...
Te privesc cu disperare, din urmă mă uit cum pleci
Şi din urma ta apar dimineţile mai reci...
Tinereţe eşti un dar ce trebuie preţuit
Cum mama păzeşte un copil, când abia este născut...
Nu pleca mai stai te rog, repede mă părăseşti
N-am reuşit să înţeleg cât de mult îmi trebuieşti...
Tinereţe dulce floare, dai culoare omenirii
Cine te-a trăit deja, rămâne cu amintiri
Nu-i limbă să poată spune, nici stilou să poată scrie
Tinereţe floarea vieţii, tinereţea e poezie!

poezie de Adriana Stratulat (18 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe, de ce treci?

Tinereţe, de ce treci?
De la mine, unde pleci?
Încotro vrei să apuci?
La cine vrei să te duci?
Crezi că vei găsi mai bine
Ca în inimă la mine?
Eu în suflet te-am primit,
Şi acum tu mai părăsit.
Dacă rămâi, eu te-aş ţine
Optzeci de ani şi mai bine.
Te rog nu mă părăsi!
Frumuseţea nu-mi păli!
După cum vezi, te iubesc.
De rămâi, îţi mulţumesc!

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La a doua tinereţe

Soartei, de ar fi pe vrute,
Eu i-aş cere, ca bărbat,
Să îmi dea femei trecute...
Nu prea mult de... majorat!

epigramă de Mihai Sălcuţan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricare ar fi vârsta, nu este nicio scuză dacă nu ţii aripile întinse. O tinereţe, dacă nu-i structurată şi cu ceva bătrâneţe, e în primejdie. Şi dacă există o nuanţă de bătrâneţe la tinereţe, va exista şi tinereţe la bătrâneţe.

citat din Arsenie Papacioc
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea mea

Tinereţe frumoasă floare,
De ce ai plecat de la mine?
Ai apus ca un soare,
Mi-i trist şi rece fără tine.
Tinereţe vis frumos, dar efemer
Ca o rază de lumină ai fost pentru mine.
Ca un izvor cu apă limpede cristalină.
Tinereţe eşti darul vieţii, dată de cel de sus.
Te venerează în poezii poeţii,
Dar tu totuşi ca un soare ai apus.
Tinereţe floare rară, care înfloreşte în luna mai.
Eşti o nepreţuită comoară!
Te rog nu pleca, măcar o clipă mai stai!

poezie de Vladimir Potlog (7 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

tinereţe

Tinereţe, capital mic cu dobândă mare.

definiţie celebră de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tinereţe

La-ntâlniri extrem de scurte
În concordie deplină
El visa să-i facă curte,
Ea... şi casă... şi maşină!

epigramă de Eugen Pop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemnul autoportretului

Tinereţe floare rară,
Nu mă părăsi-ntr-o doară!
Că ţi-oi da tot ce îi vrea
Dansul şi inima mea...

Tinereţe floare tristă,
Hai mă scrie pe revistă!
Că ţi-oi da tot ce îi cere
Nopţi cu vise, dor şi jele...

poezie de Liviu Reti (13 decembrie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

tinereţe

Tinereţe:

furtună iscată-n abisuri de mare;
suflet purtat de torent;
neastâmpăr, forţă, cutezanţă;
luptă pentru idealul de viaţă;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambroise: O tinereţe fără amintiri e o tinereţe pierdută. Trăită degeaba sau netrăită deloc. Nu e nimic mai dureros decât să fi fost tânăr şi să fi murit pentru treizeci de zile, fără a putea retrăi acea lună, vreodată. O clipă, o oră, o zi, o lună, un an sau un deceniu, de câte ori sunt retrăite, de tot atâtea ori şi viaţa omului e prelungită: cu o clipă, cu o oră, cu o zi, cu o lună, cu un an sau cu un deceniu. Prin amintire.

replici din romanul Ambroise, după Doina Postolachi (2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tinereţe şi acum

Ehe-hei în tinereţe
Aveam tunul eficace,
Dar acum, la bătrâneţe,
Ca tot omu-s pentru pace.

epigramă de Florea Ştefănescu (octombrie 2006)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe veşnică

Vecina noastră, zâmbitoare,
Ne-a invitat la dânsa ieri:
E-a nu ştiu câta iarnă-n care
Serbează-aceleaşi primăveri.

epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

la gura sobei-
rememorând amintiri
din tinereţe

haiku de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Tinereţe, leagăn dulce,
care legeni omenirea,
Pîn' la tine nu-mi ajunge
nici condeiul, nici gândirea.
Cine te-a trăit odată,
nimic n-are mai de preţ
decât dulcea amintire
a trecutei tale vieţi.
Nu e grai să poată spune,
nici condei să poată scrie,
tinereţe, tinereţe,
viaţa ta de poezie...
Viaţa ta – grădină sfântă –
cu flori mii, în mii de feţe,
e fermecător de dulce,
tinereţe, tinereţe...

Tinereţe! O, ce dulce
e viaţa ta de vis,
când tu faci întotdeauna
ceea ce Isus a zis...
Când în ritmul cald al slovei
şi-n al notei picur dulce
tu slăveşti cu heruvimii
Jertfa sfântă de pe cruce,
şi mireasma ta din suflet
– zări de sfinte dimineţe –
Răspândeşte lumii pacea,
sfântă eşti tu, tinereţe...

Şi nepreţuit de scumpă
eşti atuncea când îţi pui
focul dragostei la crucea
lui Isus şi-n slujba Lui.
Când Îl cânţi în mii de chipuri
şi-L slăveşti în mii de feţe,
ce-i mai dulce decât tine,
tinereţe, tinereţe?...

Când Îl cânţi cu glas de înger
şi-L înalţi mai sus de soare,
tinereţe, tinereţe,
cine te-ar întrece oare?...
Chip sublim cu raze sfinte,
ce străluce-n mii de feţe,
mult mai mult decât frumoasă...
tinereţe, tinereţe...

Tinereţe, viaţă sfântă,
zi de vară, cer senin,
când însemn aceste rânduri,
câte-n minte nu-mi mai vin?...
Când cântam cu glas de înger
pe sub bolta de jugaştri,
cu mânuţe-mpreunate
şi cu ochii mici, albaştri,
străbăteam frunzişul verde,
floarea albă ca şi crinii,
şi cântam pe când, din ramuri,
flori ningeau din crengi mălinii,
aninându-se ca roua,
în a mele bucle creţe...
... O! Viaţa ta cea dulce,
tinereţe, tinereţe...

Tinereţe, floarea vieţii,
roi de dulci şi mândre clipe,
tu dai visului putere
şi dai gândului aripe...
Tu m-ai înălţat încetul, sus,
cu mult mai sus de stele...
... Tinereţe, tinereţe,
cuibul versurilor mele...

O, ce dulce şi senină e viaţa tinereţii
Atunci când Stăpân îi este
Domnul morţii şi al vieţii...
Înger sfânt, cu harfă dulce,
care cântă-n mii de feţe,
E viaţa ta senină,
Tinereţe, tinereţe...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tinereţe domină intuiţia, la bătrâneţe cugetarea; de aceea, la tinereţe omul este mai mult poet, iar la bătrâneţe mai mult filosof.

Arthur Schopenhauer în Viaţa, amorul, moartea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

tinereţe

Tinereţea este în sine poezia vieţii, căci în tinereţe fiecare este mai bun decât în orice altă perioadă a vieţii.

definiţie de Vissarion Belinski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Că nu eşti tu alesul..." de Violetta Petre

M-am săturat de lacrimi de cerneală,
Mi-e dor din nou de nopţile nebune,
Albastrul s-a ascuns în sticla goală
Avînd pe etichetă două prune.

Iubirea e bolnavă şi mă minte
Dar nu o să îţi port vreodată ură
Mă oblojesc de suflul ei fierbinte
Când iau din sticlă o înghiţitură!

Ai ochi albaştri ca de peruzea
Şi străluceai precum un diamant,
Dar ei erau mereu pe urma mea...
Precum un scanner ultra-performant.

Erai incendescentă, nu fierbinte
Din carpian şi până-n metatars
Făcut-am numeroase jurăminte,
Dar totdeuna m-am pârlit, m-am ars!

Tu te-ai deschis în faţa-mi ca o carte,
Umblând pe poante, un tardiv balet,
Ca zborul trist al unei frunze moarte...
Dar ce păcat... că sunt analfabet!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub clarul de lună

sunt la vârsta la care nu mai fac nazuri
las timpul să-mi picure în vene mulţumire
am strâns în suflet bucurii şi necazuri
astfel ca tot omul nutresc curată iubire.

fericiri din tinereţe au rămas amintiri
sunt umbre de visare nopţi la rând
din tâmplele cărunte bizare străluciri
alunecă spre inimă spre fiecare gând.

am trăit să iubesc tot ce m-anconjurat
prin păduri de ploi am alergat nebună
am râs cu fluturi cu obraz îmbujorat
şi mi-am păzit credinţa de furtună.

sunt fericită cu tot ce Dumnezeu mi-a dat
mă tratez de tristeţe noaptea sub clar de lună.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!