Replică la poezia "Că nu ești tu alesul..." de Violetta Petre
M-am săturat de lacrimi de cerneală,
Mi-e dor din nou de nopțile nebune,
Albastrul s-a ascuns în sticla goală
Avînd pe etichetă două prune.
Iubirea e bolnavă și mă minte
Dar nu o să îți port vreodată ură
Mă oblojesc de suflul ei fierbinte
Când iau din sticlă o înghițitură!
Ai ochi albaștri ca de peruzea
Și străluceai precum un diamant,
Dar ei erau mereu pe urma mea...
Precum un scanner ultra-performant.
Erai incendescentă, nu fierbinte
Din carpian și până-n metatars
Făcut-am numeroase jurăminte,
Dar totdeuna m-am pârlit, m-am ars!
Tu te-ai deschis în fața-mi ca o carte,
Umblând pe poante, un tardiv balet,
Ca zborul trist al unei frunze moarte...
Dar ce păcat... că sunt analfabet!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre albastru
- poezii despre zbor
- poezii despre tristețe
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre ochi albaștri
- poezii despre noapte
- poezii despre minciună
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.