
Exercițiu de blestem
Dar nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și dacă-i iarba iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
S-arunc aureola capilară
Dar nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și dacă-i iarba iarbă nu hârtie
să o cosesc nu pentru-a scrie
poezie de Iurie Osoianu (2019)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exercițiu de blestem
Să nu mai ard produc cenușă
să nu te bat la cap că nu e ușă
Să nu scot gheara nu-s pisică
să dau din coate când mi-e frică
S-arunc aureola asta-i frunte
să merg odată dacă-s munte
Și iarba-i iarbă nu hârtie
să o cosesc fir-ar să fie
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (2003)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele îmi ard în gură
Nu-s tânăr Doamnă totuși ard
chiar dacă-i frig și nu-s acasă
că mi-ai întins pielea pe gard
să vezi ce naiba o să iasă
Chiar dacă-i frig și nu-s acasă
aripile-s mereu la mine
dar ție Doamnă nu-ți mai pasă
când pe obraji îmi curg rubine
Aripile-s mereu la mine
că mi-ai întins pielea pe gard
n-ai niciun pic zău de rușine
nu-s tânăr Doamnă totuși ard
Chiar dacă-i frig și nu-s acasă
scântei și fum tot o să iasă
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Produc artă, cum produc mugurii flori: renunțând!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Implozie solară
Eu nu-s poet ci dinamită
când primăvara mă imită
și-mi scoate mugurii afară
ca florile să nu mă doară
Ca un vulcan cu stele-n miez
eu nu exist eu explodez
stiloul meu și-aruncă lava
și cerul își pornește nava
Sufletu-mi arde pe hârtie
tăcerea țipă că e vie
și nimeni totuși nu întreabă
de unde-atâtea stele-n iarbă
Și-n cer de unde-atâtea flori
un ghiont îți dau și iată zbori.
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Azorică fără frică (poezie pentru copii)
Azorică fără frică
A văzut el o pisică:
Mâța, stă și mieuna
Toată lumea enerva.
Poate îi era fomică:
Minte proastă de pisică;
Poate mâncărica ei
A-nhățat-o un grivei.
Azorică fără frică
A fugit după pisică:
Pisica s-a speriat
Și în pom s-a cocoțat.
Cocoțata, speriata
A văzut că e lătrată
Lătrată de Azorică
De cățelul, fără frică!
Ce să facă o pisică
Lui cățelul, Azorică?
Din pom, de va coborî
Câine... o va omorî!
Dar pisica, are gheare:
Ființă miolăitoare,
De atâta miorlăit:
Toată lumea a trezit!
Stăpânul, când a văzut
Azorică, ce-a făcut:
A venit să își salveze
Pisicuța-i... siameze!
Siameza, curajoasă:
Pisică foarte frumoasă;
Ghearele, și-a ascuțit
Și cățelul... l-a lovit!
Și să vezi ce scheunat
Pisica: l-a zgâriat;
Și să-l vezi pe Azorică:
Ce mai fuge de pisică!
Asta e, de nu gândești:
Uneori, o mai pățești,
O fi ea, pisică mică
Dar se apără de frică.
***
Azorică fără frică
Are frică de pisică:
Acum este puturos
Și de pisică... fricos!
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul: sens giratoriu
Eu sunt iarba
tu ești iarba
el e iarba
ea e iarba
Nu ne mai cosiți
degeaba
Ea e iarba
el e iarba
tu ești iarba
eu sunt iarba
Nu
ne mai
duceți
Cu
roaba
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ctitorind soarele omeniei
Motto: "Vreme trece, vreme vine."
Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ține;
Și frunte lângă inimi
Și inimi lângă frunte
Noi sus vom ține gândul
Mai sus decât un munte.
Și muntele e-o treaptă
Și noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Și ochii-n rouă știu să cânte.
Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi știm să facem visul stâncă
Și din lumină omului mireasă.
poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul din cuvinte
În
primul
foc
al
iubirii
Mi-a
ars
și
manuscrisul
copilăriei
Mi-a
rămas doar
o
urnă
cu
cenușă
Cică
Asta-i
viața
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (3 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dowloading
Merg pe uliță merg merg merg
merg merg merg uite un capac
merg aud un claxon
am intrat în buruieni
Merg prin buruieni merg merg merg
merg merg merg merg iau o floare
merg mi-e cald
dau de asfalt iar
merg puțin pe asfalt merg merg merg
am traversat
am călcat un melc
merg merg merg
opa am ajuns la tine.
poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul haiduc
Se uită țintă la mine
mă ai picat din vis
dacă-i rău zi-o bine
și scrie naibii că m-ai scris
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (29 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, iar mi-e frică să exist!
aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e frică, Doamne...
Ajută, Doamne, neputinței mele,
Ajută, Doamne, sufletului meu,
Când ruga mea se-nalță către stele
Te-aștept să-i ieși în cale, Dumnezeu...
Adună-mi, Doamne, lacrimile plânse,
Ajuta-mă când vezi că nu mai pot...
Mi-e trupul greu și degetele strânse,
Mi-e frică, Doamne, să nu mor de tot.
Apleacă-Ți, Doamne, dragostea spre mine
Și ține-mă în brațe, Sfântul meu
M-aș ridica și-aș îndrăzni la Tine
Chiar dacă-s om și Tu ești Dumnezeu...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet pe cale de dispariție
Ești o bombă de cuvinte
păi atunci hai explodează
nu mai fi așa cuminte
și aruncă-le o rază
Hai odată explodează
schije să-ți arunce versul
poezia stă de pază
să nu fugă universul
Doar o schijă asta-i versul
nu mai fi așa cuminte
tăcerea dacă-i reversul
fii o bombă de cuvinte
Și-nc-o dată explodează
fii cu moartea hai pe fază
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-e frică
Fiecare cu destinul său de furnică
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (15 aprilie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ia-ți aureola și umblă!", mi s-a poruncit.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasă
Iubito, mi-e frică de flori!
Mă bâlbâi când văd crizantema,
Așa cum tu mă înfiori
Când pui c-un sărut... anatema!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (mai 2001)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

La coasă
Doresc, de când te-am cunoscut,
Picioarele să îți sărut.
Iar dorul ăsta nu mă lasă,
Decât puțin, când merg la coasă.
Cosesc la iarbă și sărut
Pământul pe unde-ai trecut
Desculță, în copilărie...
Miroase-a fân si-a veșnicie.
poezie de Marius Robu (17 mai 2022)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Roza vânturilor nebune
Cum nu mai încap de cer
vreau un semafor pe frunte
căci femeia-i un mister
mai înalt decât un munte
Vreau un semafor pe frunte
să opresc ceața de plângeri
când o caut pe niciunde
răsfoind cartea cu îngeri
Să opresc ceața de plângeri
căci femeia-un mister
de-aia chiar de soare sânger
și nu mai încap sub cer
Vreau un semafor pe frunte
ca să știu mintea pe unde-i
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-e frică să fiu român: România este fiica lui Dumnezeu.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (15 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!