La coasă
Doresc, de când te-am cunoscut,
Picioarele să îți sărut.
Iar dorul ăsta nu mă lasă,
Decât puțin, când merg la coasă.
Cosesc la iarbă și sărut
Pământul pe unde-ai trecut
Desculță, în copilărie...
Miroase-a fân si-a veșnicie.
poezie de Marius Robu (17 mai 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nouă
Parcă a trecut o veșnicie
de când pentru prima oară ochii tăi verzi m-au privit.
Parcă a trecut o veșnicie
de când mi-am propus să nu mă gândesc doar la tine,
dar gândindu-mă la asta, toată ziua m-am gândit la tine.
Parcă a trecut o veșnicie
de când gândul ascuns că ești ce-am așteptat
te-a făcut să te gândești mai bine.
Parcă a trecut o veșnicie
de când așteptarea de a ne apropia
s-a transformat într-un sărut.
Parcă a trecut o veșnicie
de când strânsul mâinii a mai înlăturat
din teama ce tot întreba.
Parcă a trecut o veșnicie
și tot nu știu dacă-ți scriu ție,
sau îmi scriu mie.
poezie de Florin Mihalcea
Adăugat de Florin Mihalcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosesc în rai
Simt cum se apropie ziua ta,
Cerceii de anul trecut
S-au devalorizat,
Anul ăsta aurul e mai scump...
Labirintul de idei
A rămas în pana
Unui dinozaur dispărut.
Demult, luna mai aducea
Flori mici și nopți fierbinți,
Stinse de ploi
Ale nimănui...
E prea ușor să judeci,
Mai bine du-te tu acolo
Unde pământul naște urzici.
Eu vreau să - mi amintesc,
Tu nu crezi în nimic,
Iluziile te duc la somn,
Dacă raiul are iarbă,
Eu merg să o cosesc!
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iubita nu mă lasă picioarele să-i sărut
Fiindcă-n ochii ei nu prețuiesc nici cât un sărut.
Lumea întreagă știe că sunt cuprins de patimi
Ey, Tanrî! Ea oare nici acum nu-mi dă un sărut?
Sângele de mi-aș pierde rămânând fără tine
Precum trandafirul toamnei ucis de un sărut.
Un pictor m-a pictat cu paharul în mână
Și sunt lipsit de putere și, iată, îl sărut.
Nicicând aburul vinului să nu mă părăsească
Ey, Tanrî! spre ziuă să mă ucizi cu un sărut.
Fuzulî! Luna nu crede că voi înnebuni
Și nu-i chip să mor altfel decât pentr-un sărut.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut...
Sărut palma vântului
Și buza pământului,
Sărut zarea cea albastră,
Și pasărea cea măiastră.
Sărut viața, zestrea mea,
Fie de-i bună sau rea,
Sărut crâmpeie de lună
Când îi urez: "Noapte bună!".
Sărut valu-nvolburat
Ce talpa mi-a mângâiat,
Te sărut, rază de soare,
Ce mă legeni pe picioare.
Sărut mâna ta, măicuță,
Și gurița de frăguță,
Sărut inimioara ta
Ce-ai pus-o în calea mea.
Sărut tot ce e lumesc
Căci îmi place să iubesc,
Sărut pana și cuvântul
Prin care îmi exprim gândul.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul
plaja dormea între valuri
pe o stâncă sângera o inimă
erai o străină când te-am întâlnit într-o privire
rochia ta, culoarea cerului
părul despletit tânjea dorințe nestinse
pășeai goală ca o femeie
erai atât de frumoasă
nu știam surâsul mângâierilor tale
și te-am strâns în brațe
te-ai frânt a iubire totală
sărutul nemărginirii
dacă nu te-aș fi găsit cine aș fi fost
când te sărut în zori
sărut pașii
când te sărut în noapte
sărut clipa
și când voi termina de sărutat
atunci vei știi iubito cine sunt
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pod de Cuvinte
Cât să fi trecut de când umblam desculță
Pe malurile Acheronului?
Primăvara vieții rămăsese în urmă
Cu tot cu Podul ei de Piatră sfărâmat...
Soarele dogorâtor al verii sorbise toată apa mărilor,
Iar pe nisip rămăseseră înscrisuri vagi
Și trupurile moarte ale iluziilor
Care se avântaseră, cândva, în larg.
E toamnă, Mario! Ei și?
Între ochii tăi și ochii mei, Pod de Cuvinte
Refăcut cu migală, sărut cu sărut,
Până când această poezie, iată!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase-a gust...
Miroase-a gust...
Miroase-a gustul de iubire, miroase-a patimă în noi
Miroase-a gust de fericire, miroase-a fân și caprifoi!
Miroase-a zâmbete furate, miroase-a sărutări fierbinți,
Miroase-a binecuvântare din Univers și de la Sfinți!
Miroase-a inimi împletite în contopirea unui trup
Și are gustul bucuriei când din amor nebun mă-nfrupt!
Miroase-a gust de primăvară când înfloresc salcâmii-n mai,
Miroase-a florile grădinii, a nopților urcate-n rai!
Miroase a sălbăticie, când trupurile cad înfrânte
La firul ierbii din poiană și a bujorilor de munte!
Miroase-a cer senin și soare, a alge și amor nebun
Când înspumați ieșim din mare, sub ocrotirea lui Neptun!
Miroase-a gust sărat de lacrimi când fericirea te înalță
Și-atâta bucurie-n suflet, prelinge lacrima pe față!
Miroase a copilărie, a gust de joacă și hârjoană
Și are gust de mângâiere și a miros de sân de mamă!
Miroase-a tot ce am uitat și are gust de te înalță
Miroase a trăirea ta și are gust nebun de viață!
poezie de Florentina Mitrică (1 noiembrie 2014)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cosesc iarba
Văd în fiecare fir
De ce sunt nebun
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și te sărut
Și te sărut... și te doresc,
În flăcări ard și pătimesc
Cuprins de dor, până târziu,
Iubindu-te, cum doar eu știu.
Și te sărut pe ochi... pe sâni,
Gândesc la ei de săptămâni,
Iar de te văd... mă fâstâcesc,
Însă... tu știi... că te iubesc.
Și te sărut... cu lăcomie,
Așa cum nimeni nu mai știe
Pe umeri goi... și pe picior,
Înspre al trupului izvor.
Și te sărut... pe buze dulci,
Răsad al marilor porunci
Ce se lipesc... și mă cuprind
Când între perne te întind.
Și te sărut pe-obraz, pe gât,
Dar nu ma satur... cu atât,
Pe coapse moi... cu pasiune,
Unde mai vrei, iubito, spune?
Eu... te sărut... de mii de ori
Pe patul alb și plin de flori
Ce-ascunde visele carmine
De veșniciile... virgine
Șoptesc apoi... magic cuvânt,
Și te pătrund... și te frământ,
Sfințindu-te... c-o sărutare
În drumul tău spre neuitare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut
Și-n lume am pornit pe brânci,
De mână Tu m-ai prins atunci
Și mersul, zbor mi s-a părut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când zările mai largi le-am vrut,
Privind orbit spre necuprins,
Ușor de mână Tu m-ai prins
Și ochii nu m-au mai durut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când inima pereche mi-a cerut
Și-n noapte căutam lumină,
M-ai prins atunci ușor de mână
Și inimă pereche Te-am avut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut,
Când zările mai largi le-am vrut,
Când inima-mi pereche te-a cerut,
Cu mâna ta, pe toate le-am trecut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
poezie de Gheorghe Pârlea
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moment infirm
Ne furișăm într-un ungher
Pentru-n sărut de-o clipă lungă,
Pe veșnicie să-ți ajungă
După ce plec, după ce pier.
Ne furișăm precum un fulg
Topindu-se la noi pe piele,
Din brațe când o să te smulg
O clipă să rămâi cu ele.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (27 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Iarba înaltă până la sărut
doar ochii tăi
mai sfidează trecerea amurgului
prin lunete aprinse
prin sărut de ocean
mă întristezi doar când te rogi
pe marginea patului
când vuiește noaptea
la geam
cu aripi subțiri
să nu plec
să nu pleci
cu toți copacii
spre o prăpastie
de ploaie adâncă
te cunosc mai acut decât
rochia pe care o porți
dezinvolt
ridicată deasupra apelor reci
peste coapse
atunci când calci desculță
pe frunze de aer
pe nisipul din mine
peste vara fierbinte
prin văzduh
prin iarba înaltă
până la sărut
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-a-ntrecut iarba
A trecut iarba prin piatră
S-o sărute soarele;
Nici nu strigă, nici nu latră
Și-o calcă picioarele
Și-o mănâncă fiarele...
Dar o vede soarele.
Eu ce drum am străbătut
Ca să merit un sărut?
Ce munte sau despărțire
Ca să merit o privire?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
5 ani doar 5
ani au trecut
de când nu, de când nu
te sărut -
atunci nu
te iubesc, atunci nu
voi veni să te sufoc înt-o pungă cu clementine (?!)
atunci nu te sărut
au trecut
atunci nu
atunci da
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreme de sărut
Într-o zi ploioa,
Două guri se roa
De trei ore-n coa,
De dor să nu moa.
Pe vreme noroa,
Chiar dacă nu-i ploa,
Din lipsă de soa,
Ori de la răcoa.
Pofta uimitoa
De sărut le doa;
Și mă tem că poa
Chiar să le omoa.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta coasă
Pe când se lasă seara
pe atunci mă fată
Luna
ba mai iarnă
ba mai vară
ba de toate
ba tot-una.
și pe când se lasă seară
ieși din ochiul de copac
ne culegem împreună
eu pe tine
tu pe mine
amândoi un braț de mac.
Și te-aș vrea ntr-o pădure
și m-ai vrea trimis acasă
să mă fure
să te fure
Sfânta iarbă
Sfânta coasă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!
Mai am puțin, mă duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!
Mai am puțin, și de am să te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!
Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!
Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!
Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut să-mi fie, nici el nici Tu!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurnal de călătorie - de vorbă cu mine
fiecare zi mă renaște așa cum se așează vrăbiile pe gard pun lacăt la poarta gândurilor amintiri însoresc zâmbete ca o rugăciune mai tânără cu un mâine care se face prezent
//sau cine mai știe ce o mai fi
până atunci te sărut mamă și-ți spun sărut mâna suntem atât de departe dar tu știi că ești mereu aproape în sufletul meu
ne este bine aici
dar nu ca atunci când ne întoarcem
acasă culorile sunt atât de vii și aerul atât de proaspăt
pământul se lasă călcat și șterge urmele noastre
ca norii suntem //
umblu desculță
picioarele mele au perne de aer
calc apăsat //
trenurile nu mai respectă orarul nici picioarele nu mai duc pe drumul știut
toate se întâmplă de parcă lumea se vrea de la început (Eva nu avea nicio rivală și Adam se plictisea numărându-și coastele)
de la un timp nu mă mai satur de somn și visele-mi se așează sub pernă numărând fulgii să văd dacă pot face măcar o aripă de înger să atingă lumea aceasta
și o pajiște în care să zburde mieii care nu vor deveni niciodată oi
nu pot învinge timpul dar mă pot bucura de el
poezie de Mihaela Popa (Fulg de nea)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când scriu
Când scriu, eu merg cu timpul ținându-ne de gât
Ca doi băieți prieteni dintr-o copilărie
Pe care am uitat-o atât de rău, încât
Nici eu nu mai știu timpul, nici el nu mă mai știe.
poezie de Marius Robu (12 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Tine
Dorul e aerul tot mai puțin,
Pe care îl respir când mă abțin
La glasu-ți sfânt cu ochii-nchiși să vin,
Ca o călugăriță să mă-nchin.
La trupul tău frumos ca o icoană
Fără de care trupul mi-e o rană,
Privind cu ochii ficși precum o stană
Care se simte-n ochii tăi o pană.
Respir, de dorul tău, parcă revin
Să m-adumbresc la glasul tău puțin,
Ca un văzduh de plâns la un suspin;
Dorul e aerul tot mai puțin.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!