O scrisoare trimisă lui Guo Xiang

Dimineață și seară,
trupul meu e amorțit de durere.
Mutuale, dorurile noastre
se întorc odată cu primăvara.

Venind prin ploaie,
mesagerul aduce o scrisoare,
iar eu stau la fereastră
cu inima frântă.

Sus în munți, înlătur
perdelele sidefii și privesc afară.
Tristețea revine
ca iarba tânără primăvara.

Plecând și venind
de la petreceri elegante –
cât de mult praf
a căzut de pe căpriori?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Primăvara azi e tristă

N-a mai plouat de mult așa
Iar vântul se-ntețește!
Ce liniștea ne prevestea
Azi chiar se împlinește.

Se-adună chiciura pe ram
Copacii par de gheață,
Iar primăvara ce-o doream
Lipsită-i de verdeață.

Și gazele au amorțit
Din nou în hibernare,
O zi sau două s-au mințit
Cu razele de soare.

Primăvara azi e tristă
Varsă lacrimi la fereastră,
"Te credeam mai optimistă!"
I-au zis florile din glastră

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Li Bo

Când vine primăvara

Iarba crește în nord verde ca jad-ul,
Lăstarii murilor aici se împletesc în tufișuri verzi;
Iar tu, în sfârșit, te gândești la întoarcerea acasă,
Acum, când inima îmi este aprope frântă...
O, briză a primăverii, de vreme ce îndrăznesc să nu te cunosc,
De ce îmi dai la o parte perdelele patului?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton amuzant

Distribuie
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
Vladimir Potlog

Primăvara de mult a venit

Iubite, a venit primăvara,
Mi-ai zis tu ca prin vis.
Ghioceii înfloresc,
O poartă nouă s-a deschis.

Știu, iubito, ți-am răspuns cu drag.
Afară mai este frig și totul în jur încă e alb.
Dar nu regreta, căci primăvara a venit.
În ochii tăi, în inimă mea fierbinte,
În dragostea pe care o exprimăm prin cuvinte,
În tot ce ne înconjoară, chiar și în fulgul cel de afară,
Care s-a topit încet în palma ta.
Primăvara de mult a venit pentru noi doi, iubirea mea.

poezie de (28 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie
Corneliu Neagu

Se-adună anii

Ah, cum se-adună anii peste noi,
venind cu amintiri necenzurate!...
Privesc prin ceața vremii înapoi,
mă pierd în umbra clipelor ratate.

Adesea mă întreb: de ce-am ratat? –
poate ajung să înțeleg mai bine...
Mureau în toamnă zilele senine,
plecai târziu c-un tren accelerat!

Eu am rămas privind de pe peron
un ultim gest cu mâna de pe buze,
sărutul tău trimis din ultimul vagon
purtând cu el regretele confuze.

Parcă îl simt și azi deasupra mea,
plutind prin cameră, în prag de seară...
Stau la fereastră si privesc afară,
pe cer dispare-n haos încă-o stea...!

poezie de din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe țărm (Pornind de la Walt Whitman)

Pe țărm, femei stau și privesc
Pescarii ce se întorc din larg.
Sunt pescari tineri și pescari bătrâni.
Cei tineri se întorc cu inima tânără.
Cei bătrâni cu inima și mai tânără.

poezie celebră de din Orion (1978)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.
Corneliu Neagu

Elegie autumnală

Se plimbă cărțile pe etajeră,
eu le privesc tăcut dintr-un ungher,
parcă ascult povești din altă eră,
învăluite-n falduri de mister.

Alerg cu gândul înapoi, prin vreme,
pe-o margine de visuri te zăresc,
surâsul tău încearcă să mă cheme
dar zâmbetu-ți îmi pare nefiresc.

Aud și vântul care bate-afară
cu frunzele desprinse din copaci,
aduse la fereastră către seară
când te aștept să vii, să mă împaci.

Mâhnirea mă cuprinde dintr-odată,
refrenele din umbră contenesc,
mă-ncearcă o senzație ciudată,
pe etajeră cărțile vorbesc.

Mi-aduc aminte de iubirea noastră,
dintr-un trecut rămas nedefinit,
privesc uimit afară prin fereastră,
parcă te văd venind dinspre zenit.

poezie de din Ecouri Existențiale
Adăugat de Corneliu NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Vine primăvara

Mi se spune, vine primăvara,
în fiecare dimineață privesc peste dealuri
și nici un semn sau poate unul foarte mic,
niște flori grăbite au început să-și scoată colțul
chiar la mine-n grădină.

Și iarba parcă ar da semne,
numai ghioceii aplecați zâmbesc
ca după un somn lung și odihnitor,
noaptea-mi trimite frig și îngheț
și cuvinte bolovănoase la șlefuit.
Primăvara asta are caii împiedicați
și diminețile cu genele stufoase pe ochi.

Se va trezi un anotimp sublim,
îl voi simți cum urcă prin mine
și voi aștepta tăcut,
prin somn mă străbat încă iernile
și lupii flămânzi
care-mi urlă-n urechi
dragostea rămasă departe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Primăvara are caii împiedicați

Mi se spune, vine primăvara,
în fiecare dimineață privesc peste dealuri
și nici un semn sau poate unul foarte mic,
niște flori grăbite au început să-și scoată colțul
chiar la mine-n grădină.

Și iarba parcă ar da semne,
numai ghioceii aplecați zâmbesc
ca după un somn lung și odihnitor,
noaptea-mi trimite frig și îngheț
și cuvinte bolovănoase la șlefuit.
Primăvara are caii împiedicați
și diminețile cu genele stufoase pe ochi.

Se va trezi un anotimp sublim,
îl voi simți cum urcă prin mine
și voi aștepta tăcut,
prin somn mă străbat încă iernile
și lupii flămânzi
care-mi urlă-n urechi
dragostea rămasă departe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Detașare absolută

Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.

poezie de (1 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Primăvara ca o eternă surpriză

Iar vine primăvara peste noi
Și tot penibili ne găsește,
Vom cere soare, primim ploi
Și ne mirăm că iarba crește.

Ne vom hlizi cu mâna-n nas
Văzând cocorii cum se-ntorc,
Cum stau bondarii la taifas
Și dorurile ghemotoc.

Un public aiurit vom fi,
Cu simțul olfactiv iar beat,
Nici anul ăsta nu vom ști
Cine atât verde a creat.

Vom da cu bâta-n baltă iar
Mirându-ne că totu-i crud,
Vom sta cu inima pe jar
Să-și facă haine codrul nud.

Ne vor minți din nou poiene
Cu pielea lor de clorofilă,
Răzbunătoare pe troiene
Fără preget și fără milă.

Și când, ratați, vom obosi
Să-i cântăm ode primăverii,
Un cuc zănatic va vesti
Că-i timpul să cântăm și verii.

poezie de (5 februarie 2024)
Adăugat de Sorin StoicaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dimineață de primăvară

S-a trezit din noapte ziua luminând iarăși pădurea
Cerul, tot ca marea-albastră, vântuiește singur norii
Într-un colț de zare ștearsă se îngrămădesc cocorii
Se întinde peste zare vântul șuierând aiurea

Roua a căzut pe frunze și pe florile bălțate
Iarba udă se foiește dis de dis de dimineață
Câte-o gâză precupeață merge repede la piață
Să culeagă ce-și dorește, dulce suc din flori de toate

E lumină, este ziuă, e lumină cu mult soare
Nu e rost de nici o ploaie, totul e într-o mișcare
Într-un stufăriș o iadă rupe frunzele și-o floare

Se aude cum se curge un pârâu vuind la vale
Peste crâng e primăvara ce-a venit din depărtare
Are ploaie, are soare, are fluturi de oricare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În care din noi?

În care din noi
S-a sfârșit primăvara
În care din noi,
Frunzele au căzut?

Mă-ntreb ades când văd
Trecătorii pe stradă
Mult prea grăbiți
Pentr-un rol efemer!

În care din noi,
S-a închis o fereastră
În care din noi
Nu mai râde-un copil?

Unde s-au dus acum
Amintirile noastre
De ce uităm să fim
Fericiți pe pământ?

În care din noi,
Primii fulgi de zăpadă
În care din noi
Au căzut lăcrimând

Povestea te și-a mea
E-o poveste banală
Jucăm un rol, și-atât
Pe o scenă de lut!
În care din noi...

poezie de (19 octombrie 2005)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Tristețea mea de joi seara

tristețea mea de joi seara
mi-a intrat adânc
în măduva oaselor
de prea mult timp -
o simt în fiecare dimineață
când mă trezesc
și apoi în fiecare seară
când mă chinui să adorm

tristețea mea de joi seara
nu este nici măcar
a mea

este tristețea omului
postmodern
de pretutindeni
pe care o aud
o simt
și o miros
în orice atom de materie
și particulă de praf
oriunde fug prin lume
încercând să tot scap de ea

atât de plictisit
din cauza rutinei
a alergăturii
și al inutilului instalat implacabil
în cele mai mărunte
lucruri pe care le fac
și chinuit să țin pasul
cu ritmul tot mai rapid
al acestui secol minune
în care unii zic
că sunt norocos să exist
sunt nevoit să mă întorc
zi de zi
la nenorocita mea de tristețe
de joi seara
care nici măcar nu este a mea

poezie de
Adăugat de cretumadrianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara pentru nebuni

Primăvara mușcă din nebuni
Cu pomii ei înfloriți, cu cer
Și mâna tremurândă o-ntinzi
Către poemul cu care pot să mai sper;
Primăvara mușcă din nebunii mei
Știuți multă vreme prea buni,
Poti să-mi atingi fruntea cu uitare de vrei
Și să mă asemeni cu obisnuiții nebuni;
Primăvara mușcă din privirea lor
Aripile de înger lipite de mine
În sufletele bătrânilor de zbor;
Primăvara mușcă păreri anodine,
Primăvara mușcă în mod neașteptat
Nebunii mei de cuvintele lor bune
Și îmi mărturisește treptat, treptat
Că primăvara din inima lor a-nceput a apune...

poezie de
Adăugat de Gina MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
Ludmila Maciuga

SFÂRSIT de PRIMĂVARA

Pe cărări de primăvară,
Am esit din casă afară,
Iarba de acum e mare,
Peste tot cântări și soare.

Orizontu-i o splendoare
Se deschid ferestre-n larg,
Valuri verde de culoare,
Primăvara este-n prag.

Cântă ciripit de păsări,
Duios inima mi-a ating,
Cântă mai mulți autori,
Care cântă, care plâng.

Aș cânta și eu cu ele,
Vocea nu-mi este de miere,
Mă-nconjoară rândunele.
Eu vorbesc cu pasarele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lorin Cimponeriu

Sângele roz al iubirii

Am uitat să te strig în fiecare dimineață pe nume
Afară zorii își trezesc iarba
Cântă cocoși și în memorie chipul tău stă ca o cosânzeană, Desprins din poveste tot jucându-se
Mâinile tale cu ploaia ai devenit clară,
Ca răsăritul de soare
Balurul își varsă capul în zăpadă florilor de cireși rănit în zbor De o pasăre moare cercul se închide în sângele roz al iubirii Șade vântul la pândă, numărând stele, căzindu-ți în palme
Parcă prind o nălucă ce îmi aleargă
Prin zgomotul pașilor tăi de felină
Primăvara s-a urcat în munți, așteptându-și iubita.

poezie de din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Neuitarea

Ce lungi îmi par tăcerile spre seară
când soarele-n apus dispare după deal,
iar umbrele venite de afară.
pictează sub fereastră măști de carnaval.
Mi-adun cu grijă gândurile toate
din galaxiile prin care se mai zbat,
nici nu mai știu de ce au fost plecate,
prin spațiul sideral ce-aveau de căutat.

Și mă cuprinde, parcă, dintr-odată,
un dor nebun, fără să știu ce-aș vrea,
iar gândurile-n calea lor fac roată
să caute prin astre tinerețea mea.
Simt frigul cum se-ntinde ca o pată,
mă-ndrept spre sobă focul să-l aprind,
dar tinerețea-n gânduri adunată
din haosul uitării-mi cere s-o desprind.

Cu amintiri rămase peste vreme
în camera-ncălzită o aduc din vis,
ea deîndată-ncepe să recheme
iubitele lăsate-n prag de paradis.
Le simt tot mai aproape, lângă mine,
cu dorurile toate-ncep să le vorbesc,
ca-n clipele venind tot mai senine
să le aduc din nou în raiul pământesc.

Și să le-alint, cum o făceam odată,
fără să am vreo teamă că ar fi păcat,
când le chemam pe toate, deodată,
să recităm poeme de iubire-n pat.

poezie de din Drum spre eternitate, Ed. ePublishers, Bucureșri, 2019
Adăugat de Corneliu NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Femeia și primăvara

Femeia e o primăvară,
E o floare de dor.
E un amurg frumos de seară,
Un vis fermecător.

Primăvara e o femeie
Îmbrăcată toată în flori,
Care merge pe alee
Cu ochi dulci, fermecători.

Aceste două anotimpuri,
Trebuie mereu iubite,
Una aduce soare în casă,
Alta clipe fericite.

poezie de (1 martie 2017)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie
E.E. Cummings

Primăvara este o posibilă mână

Primăvara este o posibilă mână
( care vine grijulie
de Nicăieri ) potrivind
o fereastră, prin care se uită oamenii ( în vreme ce
oamenii privesc
rânduind și schimbând așezând
grijulii un lucru straniu
acolo și un lucru obișnuit aici ) și

schimbând grijulii orice

primăvara este o posibilă
Mână pe fereastră
(mișcând grijulie
de colo colo lucruri Noi
și Vechi, în vreme ce
oamenii privesc grijulii
mișcând o posibilă
fracțiune de floare aici
așezând doi centimetri de aer acolo) și
asta fără a sparge ceva.

NB.
* Acest poem, asemeni altor poeme ale lui E. E. Cummings, este unul experimental, neconvențional, anarhic, ciudat, abstract și intermitent. (Andrew Spacey)

* Să ne mai mirăm că Randall Jarrel l-a numit pe E. E. Cummings un " lustruitor de lună a limbajului"?

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Titina Nica Țene

Se simte primăvara-n aer...

Se simte primăvara-n aer,
copacii deschid ochii în vânt
și parcă aud cum crește iarba
și ghioceii din pământ!

O altă primăvara vine
și-mi înfloresc cuvinte-n gură
și cad tristețile din mine,
ca florile de pe răsură!

Vino în pădure să simțim,
natura-ncet cum prinde viață,
să ne cuprindă primăvara,
în nesfârșita-i dimineață...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -11.56- 8.99 lei.
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook