Poezia se plimbă
pe pagină mângâind ochii
cititorului obosit de lectură
face giumbușlucuri în speranța
unei lumini dintr-un opaiț veritabil
literele prind înflorituri de femei
cu busturi robuste ce atrag
bieții iubitori de frumos
versul curge stăpânit sub nasul
care-și asumă riscul să poarte
o lacrimă pornită pe un drum
întortocheat în evitarea unui coș
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Scriu acum versul
vise născute dintr-un clișeu
literele se aliniază frumos
un scris de copil trecut
de jumătate de veac voalat
poeziile sunt născute
din păcate și bucurii diverse
de lapte degresat în care pui
ciocolată. scriu versuri și scot
limba când sar pe foile-șotron
suflu peste vers. râd. crapă
pereții când trec poeziile
pe albul secțiilor de psihiatrie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt poetul
care suferă cu versuri
și poezii așezate-n tomuri
ce strivesc bibliotecile
avide de versul magic
hârtia sărută cuvântul
care umple pagină după pagină
lăsat de geniul poetului
să panseze inima cititorilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia din parc
umblă prin cap din neuron
în neuron plimbată de zvelte
picioare goale de femei graffiti
se-ntoarce la mine cu regret
o scriu pe telefonul mobil
cu degetul rece grăbit să prind
toate verbele ce-mi vin pe limbă
țin dinții strânși și respir greu
printre cuvinte contemplând
limita cititorului în stele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moldova curge
din mal în mal
tulburată de vremuri
pe sub nasul curioșilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul vine
ca o despărțire pe foaia albă
alături de sărutul pe care-l primesc
scriu detașat neiubind nimic
temeinic este doar versul
fluturi fericiți în zboruri
spre ceruri senine
literele seamănă dorință
și dependență de văzduh
hrană să ne fie poezia
cartea perna de sub cap
cu umbre și șoapte
ne-nvelim zi și noapte
vechimea îl face mai rafinat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
țin locul
unei cărămizi din zidul
care te strânge încet
încet se apropie și te îmbrățișează
dintr-o regretabilă eroare
te lezează peste tot
unde te atinge cu mișcări
ce se vor tandre
țin locul unei clanțe
mă ții strâns în palmă
ai pielea catifelată și mă faci să mă simt bine
oamenii spun că asta e fericirea
mă bruschezi grăbită
și palma ta mă abandonează
țin locul unui toc de pantof
bați cu mine pe o podea lustruită
mergi puțin strâmb
și simt că plec ba în stânga
ba în dreapta fără să mă echilibrez
te clatini dintr-un motiv
pe care numai tu îl cunoști
calci strâmb din nou și mă rupi
țin locul unui drum asfaltat
pe unde mergi în fiecare dimineață
să te întâlnești cu amantul
aș dori să te prind de picioare
de glezne te-aș înlănțui
mi-aș dori să fii prizonera mea
m-aș topi să te poți scufunda
să formăm un covor asfaltic inedit
să rămânem uniți pentru totdeauna
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințele privesc
prin vise smintite însemnate
cu rujul de culoarea vișinei
putrede de atâtea săruturi
ținând ochii deschiși cu grația
unei femei care-și acceptă
frumusețea cu nostalgie
de atâta dorință zboară somnul
se luptă în patul meu cu noaptea
foșnindu-mi pleoapele grele
de întunericul ploios lăsat la geam
o dorință se trezește-n mine
sărut femeia străbătută de fiori
îmbrățișarea noastră e fâlfâit
de aripi de cocor fugit peste câmpuri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă trag dintr-un gând
imaterial cu vorbe bune
sunt craiul de tobă cu dragostea
în drum serios și visător
mă uit la femeile de treflă
cu ochii verzi și obraznici
care mă sărută profund până ajung
palid în viața culturală
mă trag dintr-un vis cu lacrimi
lăsat pe etajera plină cu cărți
lângă o țigară cu urme de ruj
pe filtru lung și elegant
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia care-și asumă numele de familie al bărbatului își asumă, de fapt, rolul de Zeiță, de Mamă Divină, aici, pe Pământ, trezindu-l pe Tatăl Creator din bărbatul ei.
citat din Karyn Maria Lombrea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
dragostea lor
o romanță
cu parfum
care-și face cuib
în dormitor
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
în tăcere îi crește
viguros nasul din dotare-naștere
la nici o apă distanță de ochii
inundați de albastru de dor
un izvor fără drum pornea în jos
pe protuberanța ajunsă la o mărime
apreciabilă până la panică
semăna din oglinda afumată un timp
cu napul de porc mult iubit blând
crescuse din minciună intra pe ușă
câteva secunde înaintea chipului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge
nisipul din tine încet
și treci odată cu timpul
în alt timp
întâi picioarele sunt sorbite
curge nisipul curge
pulpele și sânii
sunt trași de cămile
o secundă încă o
secundă
se face un minut adunat
la alt minut cu fiecare fir
de nisip ce curge
ca un cântec trece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
început
ploios de toamnă cu povești
de groază prin cărțile citite
la lumina unui bec pe jumătate
chior în camera unde stau florile
la geam se uită la stropii
care se aruncă în fața mașinilor
vântul a început afară să plimbe
frunzele vagaboande decise
să-și facă un rost în viața lor
de jumătate de an de bunăstare
ochii se plimbă de la o crimă
la altă crimă cu scrisul ce fuge
dintr-o pagină pe altă pagină
și detectivii care beau whisky
nu te lasă să privești toamna
începută de curând în orașul tău
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
opaiț afumat -
pere îngălbenite
de luna plină
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluviul nu mai poate curge înapoi
Se spune că înainte de a intra în mare
fluviul tremură de frică.
El privește înapoi spre calea pe care a străbătut-o
începând încă din piscurile muntelui,
lungul drum întortocheat traversând păduri și sate.
Iar în fața lui
vede un ocean atât de vast
în care, odată intrat,
ai senzația că vei dispărea pentru totdeauna.
Dar nu există o altă alternativă.
Fluviul nu mai poate curge înapoi.
Nimeni nu poate.
Așa ceva este imposibil în realitatea acestei lumi.
El trebuie să-și asume riscul
și să intre în ocean,
numai astfel teama va dispărea,
pentru că acolo fluviul va afla
că nu este vorba despre a te pierde în ocean,
ci de a deveni ocean.
poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Love Letters in the Sand: The Love Poems of Khalil Gibran Paperback" de Khalil Gibran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Mănușa pierdută
a răsfoit tratatele de cosmogonie
palid foc aprins în creier
foaie cu foaie citea
cu degetele mănușii
le parcurgea flămând
de înțelepciune antică
din pagină în pagină
intra în filosofie când luna
se întorcea pe dos
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din ochii lui Dumnezeu curge duminica frumos...
aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Catharsis
Mă las stăpânit de-o esență,
De un fel neașteptat de prezență,
De una dulce și rară,
De un fel de primăvară.
Îmi văd nevăzutul cântând,
Deslușesc armonii în necuvânt,
Și aud al meu gând,
Cum se întoarce la gând.
Ămi scutur din ființă, neantul,
Și eu devin, un Altul,
Iar unda pornită pe drum,
Îmi limpezește tot necuprinsul, acum.
poezie de Gheorghe Alionte (24 ianuarie 2023)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am obosit să fiu un nimeni
Am obosit să fiu un nimeni
În ochii unui NIMENI.
Doresc să fiu un CINEVA
În sufletul CUIVA.
Ba, pot
- Nu poți,
- nu ai cum,
- vino cu picioarele pe pământ,
- nu ai voie,
- visezi,
- cine ești tu?
Atâtea roți
Se-nvârt pe drum.
Am și eu un cuvânt:
Nu mă predau de bunăvoie.
Iar tu, trișezi
Și n-ai nici un atuu!
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
frunze întoarse
de vântul nerăbdător -
lectură în parc
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!