Sfânta coasă
Pe când se lasă seara
pe atunci mă fată
Luna
ba mai iarnă
ba mai vară
ba de toate
ba tot-una.
și pe când se lasă seară
ieși din ochiul de copac
ne culegem împreună
eu pe tine
tu pe mine
amândoi un braț de mac.
Și te-aș vrea ntr-o pădure
și m-ai vrea trimis acasă
să mă fure
să te fure
Sfânta iarbă
Sfânta coasă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.