
Pene de lebădă
în templu nu mai e nimeni
/cei plecați trimit pene de lebădă
și ulei incendiar/
ridic steaguri
iubesc
dărâm tot ce înalț
nu știu dacă sunt pe cruce
sau bat cuie
port broșă la doliu
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

* * *
nu știu de la care capăt
să apuc seara asta
știu doar că tu ești forma perfectă
a disperării mele
când râd când plâng
schimb cămașa de doliu
și usuc cearșafuri albe
în grădina noastră
crește iedera
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mandarini
urmez râul
îi adun pietrele
înalț o casă
malurile sunt roase
vânătorii se întorc
pe pământul nimănui
îmi ascut cuțitul
în destrămarea unei pânze
prin goluri curg
ape subterane
sap șanțuri de gardă
să înfloresc mandarini
până la tine
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorne
nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
și învechite
să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne
nu te apropia prea mult
durerea poate fi molipsitoare
mama ei de viață
aș da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf
poezie de Carmen Secere din Mon amour ma tristesse / întâmplări de viață în est/ (2019)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu e nimic bătut în cuie
doar ideile noastre sunt fixe
și învechite
să ne imaginăm o lume paralelă
în care trecutul se scrie
pe ciorne
niște versuri despre amanți
și o ultimă noapte
de dragoste
nu te apropia prea mult
de acest adevăr
durerea poate fi molipsitoare
mama ei de viată
aș da cu ea de pământ
dar am călcâiele făcute praf
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Îmi iubesc Țara și Neamul
Oriunde ar fi românii mei,
Îmi iubesc portul și graiul
Și Tricolorul patriei.
Iubesc limba noastră dulce
Și sunt mândru de strămoși,
Sunt român oriund' m-aș duce
Toți românii-s credincioși.
Țara mea o port în suflet
Sunt urmașul lui Decebal,
Chipul meu e pe columnă
Chip, Carpato- Dunărean.
Chiar dacă plecați sunt fiii
În Basarabia și Ucraina,
Noi gândim tot românește
Și Unirea, ne e taina.
Va veni și această clipă
Mult visată și-așteptată,
Când vom da, mână cu mână
Frați cu frați, dușmani să tacă.
poezie de Ion Borodi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doliul
Eu port un doliu-n suflet, cât o mare
Cât un ocean, sau șapte... nu mai știu
Simt doar un dor imens să vă tot scriu
Și v-aș aduce scrierile-n zare...
De doliul meu îi pasă numai Celui
Ce m-a zidit, cândva, boț din pământ
Pe El îl port în inimă și-n gând
Și într-o zi, voi duce toate Lui...
În doliul meu sunt amintiri nescrise
Cu doi părinți, patru bunici plecați...
Opt străbunici sub glie șed uitați
Cândva, or învia din manuscrise...
De doliu... dor... și dragoste... durere...
Din apă și pământ, sânge și aer
Înveșmântați cu firul tors din caier
Stau toți strămoșii noștri, în tăcere...
Vine Crăciunul... și Hristosul vine
Încă o dată să ne amintească
Cum noi, cu-a noastră fire pământească,
Îl răstignim, repetitiv, cu Sine...
Și Îl abandonăm, Singur, pe cruce
Nu-i dăm tovarăși măcar doi tâlhari
Sau măcar doi înalți funcționari
E lumea la o tragică răscruce...
Crăciunul... nașterea din nou... sluțite
Sunt noțiuni, cumva, fără substanță
Prea "sfântă" și prea goală ignoranță
În lumea de morminte văruite...
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 20 Decembrie 2021 (20 decembrie 2021), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor
Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri.
În parc regretele plâng iar...
Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...
În parc fantomele apar...
Și frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Și pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...
În parc ninsoarea cade rar...
poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciclu
Dacă nu aș fi fost om aș fi fost lebădă.
Dacă nu eram lebădă, lac
pe care o lebădă să plutească, mă doream.
Dacă nici măcar aceasta nu se putea,
mă rugam să fiu nufăr
ori oglindirea lui pe boltă,
stea,
când va veni vremea căderii
transformându-mă în Icar.
Ce bine era să fi fost lebădă...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești
Te iubesc de-atâta vreme,
Te iubesc, da, te iubesc,
Nici nu știu pe câte teme
"Te iubesc" îți tot șoptesc.
Nu auzi, nu vezi cuvântul
Ce-l trimit cu scrisul meu?
Nu auzi în doruri gândul,
Chinul meu de chipul tău.
Ești un bulgăre de ceață,
Ești ca versul nerostit,
Ești o lacrimă sărată
Înghețată, când te strig.
Nu mai știu nimic de tine,
Te ascunzi și te ferești,
Poate știe nu știu cine
Dacă alta o iubești.
Asta e, așa se pare,
Asta-mi e marea durere,
Doar al meu, așa e oare?
Îi spun inimii să spere.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om mort. În fiecare dimineață mă trezesc cu un chef de somn imposibil de stăpânit. Mă îmbrac în negru fiindcă sunt în doliu după mine însumi. Port doliu după omul care aș fi putut fi.
Frederic Beigbeder în Dragostea durează trei ani
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șerpi
pe podul dâmboviței
singurul felinar
e spart
veștile bune
numai în cutia flașnetarului
care a dispărut
din centrul vechi
pe strada lipscani
aceeași așteptare
și-a tocit coatele
lipită de ferestrele
unui magazin
de perdele
nu știu să beau
sorb toate paharele
în care oamenii se scufundă
mimez o bucurie
pe care n-am înghițit-o niciodată
de una singură
port fustă mini
între femei aidoma mie
dar nu sunt niciuna dintre ele
în dreptul băncii naționale
au apărut
câțiva șerpi boa
înfășurați în blănuri
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă la totem
În livada bunicilor, un măr
Privesc. Nu văd nimic. Mat
Mă gândesc... alții. Înalt.
Trimit o rugă. Cerșesc.
Nu lucrez, dar sunt bogat. Argat.
Mă înalț. Nu prea mult. Contact.
Gândurile - mi zboară. Razant.
Știu că fericirea e întotdeauna pe aproape. Noapte.
Sunt
Mult prea jos, în mărunt. Pământ.
Nu am prea multe hobby-uri,
Dar mă exprim. Sublim.
Este și acesta un talent. Evident.
Sfârșesc o rugă.
Dumnezeul meu e banul. Totem.
Hai să vorbim, vorbe lungi, sticloase, bolovanoase!
Nu prea mult, nu prea înalt. Asfalt.
În livada bunicilor, un măr înflorit. Pitic.
Mai. Nimic.
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
ai atâtea presimțiri negre
încât dimineața vine ca o veste
care nu mai eliberează pe nimeni
cauți pârghia perfectă
dintre tine și acum
chiar dacă nu poți păstra la infinit
acest firav echilibru
vulnerabilitatea înseamnă curaj
un războinic își ascute frica
în formă de sabie
despre viață nu se scrie
cu cerneală
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

1
grafica dimineților reci
alunecarea pământului
de sub picioarele mele
și absența ta
erau semnele apocalipsei
la sfârșit au plecat cocorii
fanfara din parc
și fotograful
nu mai e nimeni altcineva
în această iubire
de plastic
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada lui Florin cel Snob
Sunt snob
iar votca eu o sorb cu paiul
și am un Modigliani în perete
constant
îmi vând la prieteni guturaiul
și port la șapcă pene de erete
Sunt snob
și nu mă culc
decât
doar cu domnițe
cu sânge princiar și busturi maxi
sunt invitat la show-ouri ce au fițe
și cumpăr pâine
zilnic
stând în taxi
Sunt snob
nu-mi place ceapa din Matache
și port șireturi galbene la ghete
adăst la Lăptăria lui Enache
ca să mănânc vreo
două
trei crochete
Sunt snob
eu nu citesc decât Socrate
alternativ
mai fac și băi de soare
la Baden-Baden mă bronzez pe spate
că nu suport roșeață pe picioare
Sunt snob
și cam livresc în poezie
și-mi frec
cu ode
veșnica statuie
o piramidă-mi fac în magazie
am și trimis să-mi ia un kil de cuie
poezie satirică de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătăți
la început stă ceasul
/nu mai știu/
îmblânzesc mușcături
îmi smulg inima
din întâmplare
cu lapte orb
hrănesc un aligator
/nu îl satur/
ochiul se deschide
împart jumătăți
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

bat clopotele unei
insule care se scufundă
sunt o iluzie acvatică
în adriatica îmbrățișării tale
catren de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
de când îmi fac duminică din luni
ascensorul nu mai funcționează
noaptea prind șoareci albi
într-o cursă de catifea
în copilărie mă ascundeam în șifonier
îmi era dor să fiu găsită
acum nu mă caută nimeni
prin autopsia acestui s caligrafic
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s
Nu-s nici hoț... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.
Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.
Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aș rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.
Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverșunare,
Să te culc lângă izvor
Și să te înalț spre soare.
Nu-s bețiv... nici păcătos,
Cred în dragoste și-n vise,
Dar iubesc tot ce-i frumos,
Chiar dacă-mi sunt... interzise.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop
cum să-ți faci loc
în ranița unui bărbat
povestind despre bătălii
pierdute
cum mai e azi
cerul tău
aici s-a înnorat
și nu știu
pe unde să-mi adăpostesc
gândurile
la răspântii
potop și gloanțe
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!