
Potop
cum să-ți faci loc
în ranița unui bărbat
povestind despre bătălii
pierdute
cum mai e azi
cerul tău
aici s-a înnorat
și nu știu
pe unde să-mi adăpostesc
gândurile
la răspântii
potop și gloanțe
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Firimituri
pe aici trec două mâini
într-un joc al foamei
și o frumusețe care își lasă
firimiturile pe masă
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminică
vorbește-mi despre tine
și despre cum te-ascunzi
după deget
îngerii au tăcut
în glasul tău vin copiii
să doarmă
la orfelinat se-aude un clopoțel
și nu-mi găsesc hainele
de duminică
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce cred despre mine e una, dar ce reușesc să duc la bun sfârșit, e altceva. Între cele două fiind infinite bătălii pierdute...
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

* * *
e bine că nu toată lumea
poate deține arme de foc
între dragoste și ură
stă un revolver negru
cu un glonț indecis
acum aș vrea să scriu
despre o moarte eroică
și doi îndrăgostiți fanatici
despre un poem tânăr
împușcat în piept
în timp ce striga
"am învins"
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai faci, mamă?
Nici eu nu mai știu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îți mai văd odată chipul
În nopțile când sunt atât de trist
Și doar din amintirea-ți mai exist
Doresc ca uneori să mă mai cerți
Pe urmă, cu blândețe, să mă ierți
O zi de aș putea să îți vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc
Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încrețită,
Atige-o cu iubirea-ți infinită.
Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reușit să-ți spun cât te-am iubit.
Acolo unde ești, mai poți să mă privești?
Îmi este dor de tine și știu că mă iubești
Tu mi-ai rămas în inimă și-n gânduri
Și păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.
Ți-am mai vorbit din când în când de mine
Să nu te temi, aici e totul bine,
Aș vrea să îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu știu de la care capăt
să apuc seara asta
știu doar că tu ești forma perfectă
a disperării mele
când râd când plâng
schimb cămașa de doliu
și usuc cearșafuri albe
în grădina noastră
crește iedera
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Condițional
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ți dau
De unde n-am.
Să-ți cânt de unde n-aud
Și să-ți strâng din suflet
Ce nu poți...
Aduc.
Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poți de unde nu vrei
Și să iubești din mine
Ce nu am.
Simt.
Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu ești
Și să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.
poezie de Gabriela Chișcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeile pot rezista iubirii unui bărbat, faimei unui bărbat, înfățișării unui bărbat și banilor unui bărbat, dar nu și limbii unui bărbat care știe cum să le vorbească.
citat din Wilkie Collins
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rostogolire spre cer
Tu
niciodată nu știi
cât mi-e de greu în fiecare noapte
cât de banal
ca un scrum de țigară
niciodată nu vei ști
cât de mult mi-am dorit să-ți pot scrie
măcar un vers
despre frunzele care au rămas din ultima
toamnă
aș fi vrut să am timp
să pun coperți iubirii noastre
să-ți vorbesc despre ploi
dar știu că versurile și mâinile acestea reci
nu vor putea niciodată să te mângâie
am să cobor peste ape și undeva
aproape de liniștea zăpezilor
am să mă rostogolesc spre cer
peste tăcere
acum
îmi vine să râd
e ca și cum te-aș invita să-mi vezi
un pic din moarte
nu e simplu
am să plâng într-una de frig
n-am să știu ce să fac cu umbrele mele
cu răbdarea și credința mea
n-am să știu să umblu
hai-hui
prin gândurile tale
îmi va fi sete
am să stau pe marginea drumului
n-am să înțeleg nimic
am să-mi asfixiez pe rând toate visele
de frică să nu mi le ia cineva
am să le ucid
voi desena cu fum
un sfârșit
peste o mie de gânduri, o mie de ape
voi muri frumos
fără să știu de ce
pe noi
Dumnezeu ne-a adunat
greșit
poezie de Mădălina Maroga
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Roiuri de gânduri
îmi zumzăie în minte.
Gânduri de bine,
gânduri despre mine,
despre tine,
despre lume.
Unele îmi dau aripi,
altele mă inspiră.
Unele mă încântă,
altele dezamăgiri îmi înșiră.
Într-un moment de elan suprem
îmi stabilesc prioritățile
și fac să roiască
toate gândurile
care ar putea
să-mi stăvilească entuziasmul
de a trăi,
de a iubi,
de a fi EU.
poezie de Carmen Munteniță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătăți
la început stă ceasul
/nu mai știu/
îmblânzesc mușcături
îmi smulg inima
din întâmplare
cu lapte orb
hrănesc un aligator
/nu îl satur/
ochiul se deschide
împart jumătăți
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gloata se cucerește dacă-i vorbești despre bătălii, regi, elefanți și ființe fantastice; despre fericirea ce va veni după moarte, dacă-i vorbești despre lumina vie ce le-a păzit nașterea, despre îngerii care roiesc în jurul lor, despre demonii care-i amenință și despre iubire, iubire, această promisiune a uitării și îndestulării. Vorbește-le despre toate acestea și te vor iubi; vor face din tine egalul unui zeu. Dar tu, tu vei ști, pentru că ești aici în fața mea, tu, francul urât mirositor pe care hazardul l-a pus în mâinile mele, vei ști că toate astea nu sunt decât un văl parfumat, după care se ascunde nesfârșita durere a nopții.
citat din Mathias Enard
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripă frântă
Merg prin ploaie sub soare.
Sunetul picăturilor, ce se scurg pe stradă
Seamănă cu cel al unui atac de gloanțe, zâmbind
Cred că vreau să dispar, unde nimeni nu-mi poate vorbi;de ce?
Pentru că am auzit prea multe ca să știu ce e adevărat....
Oare va fi curcubeu?
oare vei fi și tu; oare vom fi noi?
Dar nu mai pot zbura ca înainte,
Și mă blochează tot mai mult frica,
dar dacă ești aici am tot mai multă speranță...
poezie de Iustina Georgiana Rusu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-mi spui
Să-mi spui în fiecare zi că ești,
Să-mi murmuri cald că sunt și că ți-e dor.
Să-mi dărui pacea și să mă iubești,
Să mă înalți, să mă cobori ușor.
Să-ți iei tainul de frumos din flori,
Să strângi în brațe gându-mi fremătând,
Să-ți umpli inima cu mine-n zori,
Să-ți fie, ziua, sufletul flămând.
Să-mi faci, din seri, senine dimineți,
Să-mi fii lumină, dragoste să-mi fii!
Să fii tu sensul-ntregii mele vieți,
Să nu mai pleci nicicând, să vii, să vii...!
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș uita
Vreau să te uit și să mă uit
Aș vrea să dorm fără să știu
Aș vrea ca cerul plumburiu
Să-l spargă soarele topit
Aș vrea ca luna strălucind
Să se ascundă după nori
Să fie negrul până-n zori
Cu întunericul tăcând
Să dorm aș vrea și să nu dorm
Să-mi fii în gând, să-mi fii în vis
Să nu-mi mai fii de nepermis
Să pot să-ți spun ceva în somn
Să pot să-ți spun ceva verbal
Să pot să-ți dau un câmp de flori
Albastre, roșii, mii culori
Dar să nu-ți par a fi banal
Vreau să te uit și să mă uit
În noaptea mea să mă cufund
Să nu mai știu cât de profund
Îmi ești în gândul chinuit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pene de lebădă
în templu nu mai e nimeni
/cei plecați trimit pene de lebădă
și ulei incendiar/
ridic steaguri
iubesc
dărâm tot ce înalț
nu știu dacă sunt pe cruce
sau bat cuie
port broșă la doliu
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți scriu... cu pana din aripa rănită !
Mi-ai dat un umăr...
ca să plâng!
Îți mulțumesc
s-aș vrea...
Ca-n brațe să te strâng,
Să vreau să nu mai plâng
Și să-mi adun din cioburi
Al meu gând
Tăcând!
Nu-mi spui,
Dar eu te simt,
Că ești în noapte
Suspinând...
Fără să spui,
Fără să ceri
Un gest,
Un semn,
Ca să-ți alini
Sufletul frânt,
De nicăieri!
Aș vrea să-mi spui...
Ce rană azi te doare
Câți nori s-abat
De-asupra ta
Și care este starea ta
Când...
pe cerul vieții tale...
Bântuie furtuna!
Să-ți amintești că sunt aici
Și de-am greșit...
Mă iartă!
Tu ești mereu
în al meu gând
Deși eu sunt departe!
Îți scriu...
Pe coala cerul senin
Cu pana...
smulsă...
Din aripa rănită,
De viața care a trecut
Și care o să vină!
Tu spune-mi
dacă ai un of
nu răbda-n tăcere,
Că știu să ascult...
și știu s-alin
o rană care doare!
poezie de Mariana Zorița Purice
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea Universală a Gândirii și a Manifestării cuprinde trei domenii principale de acțiune: gândurile despre tine însuți - imaginea de sine;gândurile despre ceilalți - atitudinea;gândurile despre lume în general, perspectiva ta asupra lumii - concepția ta despre viață, sistemul tău de referință.
Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

[cuib]
aveam vreo
șapte ani
se oprise
ploaia
era
seară
(știu sigur
că era seară
pentru că în livadă
tăcuseră
păsările)
se auzea
doar strigătul
cositorului
tata m-a luat
în brațe
eram cât un pui
de vrabie
căzut
din cuib
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea când...
Unde te ascunzi
de unde să te chem să-mi răspunzi
din oceane din viroage din stânci,
din tăcerile mele adânci,
de unde să-ți dau formă lumească,
te aștept cu ochii ruguri de iască,
câteodată la răspântia unei ore neclare
te-am bănuit ca o plantă umbritoare
dar când am întins mâna ai dispărut
în ce licoare stranie te-am băut,
de unde-ți știu cuvintele, răspunde,
de unde te știu, că nu te găsesc niciunde?
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!