Dorul care arde

Ia-mi dorul cu tine
cu gândul la tine iese din matcă
se revarsă cu sete nebună
îmi învăluie întreaga fiinţă
şi mă topeşte ca mierea în apă.

Ţine doru-mi lângă tine
struneşte-l ca pe tânărul armăsar
înclinat spre năzdrăvănii
ce-aleargă prin codri virgini
mă loveşte când nu mă aştept
mă înclină şi mă freamătă asemenea
unui plop tremurător.

Strânge-mi dorul în braţe
vâlvătaie aprinsă
a bumbacului înfoiat
cu chip de ceaţă lăptoasă
mă pârjoleşte fără măsură
şi mă slăbănogeşte plonjându-mă
în somnul neliniştii.

Să ţinem flacăra dorului aprinsă
iar dacă o fi
să ne cuprindă iremediabil
măcar să ardem împreună.

poezie de Vasilica Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stinge-mi dorul de tine

Aprinde-mi inima,
Stinge-mi dorul de tine,
Prea mult, am bătut la porţi străine
Şi te-am dat uitării, suflete.

Stinge-mi dorul de tine,
Nu mă lăsa captivă printre ruine,
Alerg spre tine,
Dar nu-mi găsesc oprire.

Sunt ziduri ce se-nalţă,
Mi-am construit fortăreaţă,
Alerg spre vise,
Adesea, bat la uşi închise.

Stinge-mi dorul de tine,
Când simt că mă-nconjoară,
Nu construi prăpăstii între noi,
Când încerc să mă apropii iară.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dragostea mea, inima mea e văpaie zi şi noapte cu gândul la întâlnirile cu tine, la întâlnirea ta – ca la întâlnirea morţii nimicitoare. Aş vrea să fiu distrus de tine ca de o furtună. Ia-mi tot ce am, omoară-mi somnul, năruie-mi visele, răpeşte-mă chiar lumii. Fie ca, prin această pustiire şi adevărată despuiere a mea, să întrupăm frumuseţea într-o singură fiinţă...

Vai, dorinţa-mi e zadarnică! Unde oare găsesc speranţa împreunării adevărate, de nu în Tine, Doamne?

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi

De-ar fi să-mi umpli ochiul gol
Şi gândul doar cu tine,
Spre tine aş veni în zbor
Şi toată aş fi cu tine.

De-ar fi să fie iarăşi verde
Şi dorul să m-aştepte în poartă,
Printre culori nu m-aş mai pierde,
Uitând de lacrima sărată.

Rotund m-aş face acoperit,
Cu ochi şi mâini de-a valma,
Spre tine aş trece prin zenit,
Prin vânt şi frig chiar iarna.

Aş ţine-n braţe orice frunză
Şi umbra pietrei mi-ar fi dragă,
Desculţă aş dansa prin iarbă,
Doar eu să-ţi fiu mereu cea dragă.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golul de lângă tine

dacă mă culc lângă tine
o să spui că mă voi trezi lângă tine

dacă mă trezesc lângă tine
o să spui că am dormit lângă tine

dacă mor lângă tine, o!
să spui că am trăit lângă tine...

dacă sunt lângă tine
o să spui că am fost lângă tine

dacă lângă tine e gol
o să spui că nu-ţi pasă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor-mirea

Una e dorul de dor alta e dorul absurd!
Una e să ai dor de dorul cuiva şi alta dor de dorul
nimănui...
E absurd dorul tău! E absurd dorul tău
din tine
de tine
cu cel de care nu mai are dor...
Acest dor de numeşte
dor-mire!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zbor din nou spre soare

Mă uit pe cer şi văd viaţa ca pe-o alinare,
Aş vrea să zbor din nou spre soare,
Dar nu vreau să las suflete dragi pe pamant,
Că dorul vine ca o adiere de vânt.
Tu eşti o fiinţă dulce, blândă, frumoasă,
Pentru tine nu plec nici macar de la masă.
Uneori inima mea se zbate tare în piept,
Şi simt că sufletul meu ajunge în deşert,
Atunci văd la tine noi sentimente
Şi ca niciodată îmi faci complimente,
Dar gândul meu e din nou la tine soare,
Vreau să fac un zbor când iar mă doare.

poezie de Eugenia Calancea (19 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

mă poartă către tine în pas
alergător de dorul ce ştiu
că o să-l cinstesc cum se cu
vine
aşa se obişnuieşte însă ajuns
lângă tine îmi spui:
fără
baudelaire nu există poezie
noi ştim după studierea literelor
coapte în zumzete de al
bine
să lăsăm asta baudelaire e baudelaire
care a zidit versuri prea aoreolate
bine
pe mâna dorului care mă duce
conduce direct la iubita mea
care iubeşte poezia lui
şi acum
când îmi citeşte lucrarea mă gândesc
că o citeşte deşi am îndoieli
tot la baudelaire se opreşte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dorul de tine...

Când dorul de tine mă doare, întind o mână spre un vis,
Dar numai vântul îmi răspunde, să te ting nu mi-e permis,
Eu te alint, atunci, cu gândul, eşti numai dor, eşti stigăt mut,
S-a stins în taină soarele meu şi nu mai luminează ca la-nceput.

Când dorul de tine mă arde iar sufletul îmi este pârjolit,
Te caut printre stele căzătoare, să readuc la viaţă ce-am iubit,
Dar ce e stea ca steaua piere, se stinge pirdută în depărtata zare,
Eu o privesc neputincioasă, cu ochii plini de lacrimi şi inima mă doare.

Când dorul de tine mă strigă ca un ecou de gals sfâşietor,
Eu mă arunc în valuri să te caut şi nu mi-e teamă c-am să mor,
Pe braţul tău m-aş odihni şi nu m-aş sătura, în veşnicie, să te privesc,
Nici infinitul nu mi-ar fi de-ajuns, de-ar trebui să-ţi spun cât te iubesc.

Când dorul de tine mă poartă, de mână, prin amintirile vii,
Eu vreau să cred, c-ai fost plecat pentru o vreme şi-ai să revii
Şi iarăşi vom trăi clipe de fericire, în casa noastră, pe-acest pământ,
Dar înţeleg, târziu, că nu se mai poate şi-adorm plângând, cu tine-n gând.

poezie de Lucia Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Eminescu

Pe aceeaşi ulicioară
se zbate-n miezul nopţii
în tremur fără de sfârşit
dorul de EMINESCU.

La steaua bolţilor
albastre şi tăcute
luceferi-mi trezesc
dorul de EMINESCU.

Pe lacul liniştit
cuprins de iz de tei
îmi fulgeră-n scrisori
dorul de EMINESCU.

Pe lângă plopii fără soţ
seara pe deal se lasă
şi arde-n somn de păsărele
dorul de EMINESCU.

În freamătul de codru simt
că prea departe sunt de tine
şi-un singur dor mai am
dorul de EMINESCU.

poezie de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito

Iubito
Dacă eu aş fi o mare de-ntuneric
În apele nebănuitelor căi
Atunci tu i fi un îngeraş feeric
Şi am fi împreună amândoi

Când soarele înspre amurg se-ndreaptă
Tu luminezi cărarea sufletului meu
Iubirea spre mâine e o treaptă
Pe care să păşim doar TU şi EU

Atât de mult eu te iubesc pe tine
Chiar de-mpreună noi să fim nu-i greu
şi zi şi noapte mă gândesc la tine
Pe tine doar... te voi iubi mereu

În clipele când nu eşti lângă mine
Îmi pare că lipseşti de ani şi ani
Iar buna-dispoziţie-mi revine
Numai atunci când tu apari.

Să ştii că eu trăiesc doar pentru tine
Hrănindu-mă cu dragostea, cu dorul tău
şi cred când spui că mă iubeşti pe mine
aşa cum eu te voi iubi mereu!

poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul dorului

Mă las purtat de-un gingaş fior
Când mă cuprinde dorul de tine;
Pe aripi de-amintiri, mă scobor
În trecutul cu luciri adamantine.

Mă-ncinge-ades ceva ispititor
Cu-nţelesuri adâncite-n mine,
Mă las purtat de-un gingaş fior
Când mă cuprinde dorul de tine.

Când luna se-oglindeşte-n pridvor,
Visul se chinuie dorul să-mi aline,
Şi-mi pune-n ochi al lacrimii izvor.
Păstrând speranţa vremii care vine,
Mă las purtat de-un gingaş fior.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenuşă de dor

CENUŞĂ DE DOR

Prin vise, cu braţe de gând adunate
Într-un castel al dragostei promise,
Se aud şi acum timidele şoapte
Ce-şi duc ecou în poeme nescrise.

Suspină dorul în clepsidră de nisip,
Când împletesc speranţa cu iubirea
Să-mi învăluie tristeţi lipite pe chip,
La târg de vise să-i vând amintirea.

Dar dorul e cuprins de magma iubirii
Zdrobindu-mi inima ca un tăvălug.
Îmbrăcată în giulgiul nefericirii,
Plânge când ard sentimentele pe rug.

În maramă adun cenuşa dorului,
La rădăcina iubirii să o las,
Să-l regăsesc pe aripile timpului,
Prin altă viaţă de-ar fi să fac popas.

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din De dragoste şi dor (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zâmbet şi o bunătate

Este un zâmbet şi o bunătate
înlăuntru... Când am aflat numele

şi adresa de acolo, am mers în locul
unde vinzi parfum. Te-am rugat să nu

mă amăgeşti cu dorul de tine. Vino
şi joacă-te! Flirtează mai natural.

Învaţă-mă să sărut. Pe pământ,
o pătură întinsă, flacăra care este aprinsă

şi arde bine, seminţe de chimion prăjindu-se,
Sunt înăuntru a toate acestea cu tot sufletul meu.

poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, iubito

Ah, iubito,
Ia-mă.
Eliberează-mi sufletul.
Umple-mă cu dragostea ta şi
Şi descătuşează-mă din aceste două lumi.
Dacă îmi îndrept dragostea în altă parte decât spre tine
Lasă focul să mă ardă dinăuntru.

Ah, iubito,
Ia-mi ce fac.
Ia-mi ce am nevoie.
Ia-mi tot
Ce mă ia de la tine!

poezie de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărăteasă

Din nou pleci către cer,
O Tu, cinstită floare
Cu tine toate pier,
În luminata zare.

Mă plec în faţa ta,
Priveşte-ţi slujitorul
Cu tine de voi sta,
Tot îţi voi duce dorul.

Elimină păcatul,
Ce gândul înrobeste
Arată-mi iar regatul,
Ce-nsoare străluceşte.

Nu-ntoarce a ta faţă,
Învaţă-mă de bine
Aş vrea în a mea viaţă,
Să fiu mereu cu tine.

Oferă-mi acel scut,
Ce răul îl opreşte
Un dar mult prea plăcut,
Ce sufletul iubeşte.

Revarsă peste mine,
Tot harul tău preasfânt
Să pot cânta cu tine,
Dincolo de mormânt.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halou

visul meu
e un cărbune ce învăluie-n fum
toamna poleită şi vie
răstoarnă clepsidre în bucle de somn
devorează secunde, minute şi
nopţi adâncite în vecie

visul meu e
un cal ce nechează desfrunziri ruginii
îşi scutură coama de galben de lună
loveşte cu sete din copite de stele
şi somnul frământă
şi gândul strămută
şi zvârcoliri de mări te cuprind

visul meu te înghite
şi nu mai ştii de ce noaptea
o sete nebună te mută din tine
aici
unde golul te strigă
în ochiul şi în inima mea

poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e umbră noaptea asta, iubite

Iubite noaptea asta e rece, fără viata,
Şi vreau ca să ma laşi sa vin la tine,
Îmi e atit de frig, cuprinde-ma în brate,
Alunga-mi Întristarea şi plinsul din retine.

Hai lasă-mă încet ca să îţi mingai fata,
Vreau tandru chipul tău, frumos sa ţi-l ating,
Atat îmi e de goala si-negurata viata,
Mi-e sete azi de tine, iar dorul mi-e flamind.

Ma lasă, sa îmi fac culcuş la pieptul tau,
Şi stringe-ma iubite, lingă tine aproape,
Revarsă, scalda-ma în ploi de curcubeu,
Sa infloresc precum un nufăr dalb pe ape.

Ma lasă-n taina de tine să ma apropii,
Sa ma pierd feciorelnic în ochii tai smarald,
Un dor am pătimaş, vreau ca să – ţi sărut ochii,
Şi sa ma pierd în ei, ca nu mai pot sa rabd.

Tu sa ma prinzi de maini şi-ncet sa ma sfiori,
Cum un îndrăgostit sfioara tandru-o floare,
Sa ma topesti iubite-n a dragostei viltoare,
Eu sa ma renasc iar, ca pasarea sa zbor,
Spre infinitu-albastru, unde e numai soare,

Mi-e umbra noaptea asta iubite, dorul doare!

poezie de Elena Tudosa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cicoare fără floare

Ascunde-mă în tine, ca pe-o vară,
În care nu mă mai primeşti de-o vreme!
Îmi voi lăsa o gleznă pe afară,
S-auzi cum dorul de sărut îmi geme.

Şi te voi căuta cu-nfrigurare,
Că te-ai pierdut prin tine, fără voie;
Că, nu mai ştiu pe unde eşti, mă doare
Şi doar de un cuvânt mai am nevoie.

Nu-ţi cer să mă îmbraci în straie scumpe,
Doar flori să îmi arunci pe sâni şi braţe!
Nu simţi, iubite, dorul cum irumpe
Tăcerea dintre noi, să o înhaţe?

În tine nu mai este loc de mine,
Am încercat să îţi pătrund prin vene;
Iubirea noastră doarme în ruine
Şi nopţile-s păzite de hiene.

Ţi-ai pus călăi de pază la intrare,
Mă voi zidi sub porţile închise;
Voi răsări cicoare fără floare,
Că cerurile-mi sunt, de azi, ucise.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut, nu te găsesc

În zadar ochii-mi zâmbesc
dacă sufletul îmi plânge.
Te caut, nu te găsesc,
dorul inima îmi frânge.
Inima îmi saltă, faţa îmi zâmbeşte,
Sufletul mă-înalţă, dorul mă topeşte.
Gândul mă îndeamnă, la tine să vin,
Vara intră-n toamnă, cad frunze de măslin.
Ascult în tăcere, neantul îl privesc,
Descopăr mistere, dar nu te găsesc.

poezie de Dumitru Delcă (27 februarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubito, e seară!
îţi întind mîna mea în palme
îţi ţin luna în ochi
te privesc!
o stea de copil fuge spre tine cu o rază albastra
hai să fugim
nimic nu-i departe
apă şi focul sa le ţinem în mâini
tine făclia aprinsă
e noapte pe nume ne strica pasarea porumbaca la pene că argintul
mai stai cu mine
totul aleargă
vocea ta că un vis în pădure
iarba e verde
In glasul de toacă, în strigăt şi în murmur.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!