Rapid – iubire fără sfârşit

Am o iubire sinceră, curată,
Cum se-ntâlneşte numai în poveşti,
Pentru echipa noastră minunată,
Pentru Rapid - Realul din Giuleşti.

Alături sunt de ea când joacă acasă,
Iar dacă merge pe un alt teren,
O însoţesc cu inima voioasă
În glasul blând al roţilor de tren.

Că-i soare, ger sau ploaie mi-e totuna,
Pe orice stadion pot să rezist,
Cu steagu-n mână cânt şi sar întruna,
C-aşa sunt eu, fanatic rapidist.

În galerie parcă-i sărbătoare,
Înflăcăraţi, strigăm cu toţii-n cor:
"Avem echipă şi avem valoare,
Haideţi pe ei, băieţi, pe mama lor!"

Când jucăm bine, inima-mi vibrează,
Şi mă întristez când luăm un gol stupid,
Dar cel mai tare mă impresionează
S-aud din mii de piepturi, "Hai Rapid!"

poezie de Octavian Cocoş (25 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn pentru Rapid

Sintem peste tot acasa,
Portile ni se deschid,
Nu-i echipa mai frumoasa
Si iubita ca Rapid.

Rapid, Rapid,
Lupta daca ne iubesti,
Rapid, Rapid!
Haide, hai Rapid Giulesti!
Haide, hai Rapid Giulesti!

Inima ce-n piept ne bate
La nevoie e un tun
Pentru-o singura dreptate
Sa invinga cel mai bun.

Rapid, Rapid,
Lupta daca ne iubesti,
Rapid, Rapid!
Haide, hai Rapid Giulesti!
Haide, hai Rapid Giulesti!

Nu va dati batuti o clipa
Invatati acest refren
Imnul nostru de echipa
Glasul rotilor de tren.

Rapid, Rapid,
Lupta daca ne iubesti,
Rapid, Rapid!
Haide, hai Rapid Giulesti!
Haide, hai Rapid Giulesti!

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-e totuna

Nu mi-e totuna, Doamne, dacă-Ţi cânt
Din adâncimi de văi sau de pe stâncă,
Nu mi-e totuna dacă din pământ
Picioarele şi mâinile mi-s încă.
Nu mi-e totuna dacă mă închin
Cu noaptea-n ochi sau cu lumina-n pleoape,
Nu mi-e totuna când la Tine vin
De eşti departe sau de eşti aproape.

Nu mi-e totuna dacă-n faţa Ta
Mi-e inima curată sau murdară
Şi nu-i totuna, Doamne, de voi sta
La pieptul Tău sau voi rămâne-afară...

De-aceea plâng, de-aceea mă frământ
Şi iar Te rog să-mi dai putere, Tată,
Ca şi de-aş fi cu totul din pământ
Cu ea în trup de ceruri sunt legată.

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşim iubire de oriunde...

Nu mi-e ruşine să cerşesc, ba mi se pare chiar firesc, să cer iubire oarbă
Chiar de n-o văd, o simt în piept, când, pe la colţuri mai aştept iubirile să-mi soarbă.
Eu am iubire pentru toţi, pentru neoameni, pentru hoţi, pentru nebuni mai multă,
Că îmi sunt fraţi de suferinţi, călcând în străchini şi cuminţi şi nimeni nu ne-ascultă...
Strigăm în vers, strigăm frumos, chiar de avem glasul pe dos, ni-e inima fierbinte,
Şi nu-nţelegem mai nimic, doar din iubire câte-un pic şi-un dram din cele sfinte...
Nu ne atinge vreun blestem, purtăm la piept câte-un totem, doar nepăsarea doare
Iar neiubirea-i beteşug, o scară-naltă înspre rug, malignă sufocare...
Cerşim pe străzi, cerşim în cer iubiri cu suflu efemer, doar cât să ne ajungă
Pentru o clipă de extaz, când în al nostru Alcatraz ne e noaptea prea lungă...
Nu mi-e ruşine să cerşesc darul cel mai dumnezeiesc din câte sunt pe lume
Uitaţi-vă în ochii mei şi veţi vedea iubire-n ei şi-n versurile-antume...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

Inima îmi cântă o doină dulce
E doina satului, e dor de casa mea
Cântu-i ca o pasăre ce plânge
Şi zboară singură în noapte spre o stea.

Cântul îmi e casa părintească
Refrenul nesfârşit al sufletului meu
Astăzi, eu mă-ntorc cu drag acasă
La mama mea, la tatăl meu, la Dumnezeu.

REFREN

Acasă, mă-ntorc când dor de tata inima-mi apasă
Acasă, m-aşteaptă maica mea cea sfântă la fereastră
Acasă e cânt de leagăn, sunt copil de-a pururea
Acasă, acasă, îmi vindec dorul şi cu inima.

Casa noastră de odinioară
E-n sărbătoare mare, câte amintiri
Când ne adunăm cu toţi-n seară
La gura sobei, printre atâtea povestiri.

Azi, miroase-a mere coapte iară
Şi a gutui păstrate pe-un bătrân cuptor
Teiul din grădina de afară
Ne retrezeşte al copilăriei dor.

REFREN

Acasă, mă-ntorc când dor de tata inima-mi apasă
Acasă, m-aşteaptă maica mea cea sfântă la fereastră
Acasă e cânt de leagăn, sunt copil de-a pururea
Acasă, acasă, îmi vindec dorul şi cu inima.

Acasă, icoană-i sacră din copilăria noastră
Acasă, e Dumnezeu cu noi duminica la masă
Acasă, ni-i ruga pusă în genunchi, ne e altar
Acasă, acasă, e Raiul unde ne întoarcem iar.

E Raiul unde ne întoarcem iar,
E Raiul unde ne întoarcem iar.

cântec interpretat de Paul Surugiu - Fuego, muzica de Paul Surugiu - Fuego, versuri de Adrian Artene (6 decembrie 2019)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de părinţi

Aş vrea să-i am pe mama şi pe tata
Aproape, lângă mine, să-mi croiască soarta
Căci de când ei au plecat...
În lumea largă... eu, aproape că am uitat
Ce înseamnă să ai lângă tine
Un suflet pur... un suflet de părinte!

Mi-e dor de tine, mama mea!
Şi tare acum aş vrea
Să te pot mângâia...
Să-ţi alin din durerea-ţi grea.
Chiar dacă tu mă certai,
Ştiu că o făceai pentru că mă iubeai!

Şi mi-e dor de tatăl meu
Acum când ştiu că-i este tare greu
Şi mă doare inima...
Să ştiu că el se va opera!
Dar mă rog la Dumnezeu
Să-l aibă în grija sa mereu!

Şi mi-e dor de voi, părinţi,
Aş vrea acasă să veniţi
Pentru ca atunci, când un necaz mă apasă
Să ştiu că-i cineva care mă aşteaptă
Cu drag acasă!

poezie de Gianina Cristina Gotan
Adăugat de Elena Ramona Marcov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de mama (Pentru mama mea, la 53 ani)

Mi-e dor de mama când e departe,
Mi-e dor de mama când mi-i aproape.
Dor o să-mi fii pănă la moarte,
Căci ea mi-a dat viaţa, m-a învăţat carte.

Mi-e dor de dânsa când soarele răsare,
Când pomii sunt în floare,
Fără ea lume mică mi-se pare -
Cât ea este de mare.

Nici cerul plin de de stele
Nu e aşa de frumos
Cum e glasul mamei mele -
Cald şi melodios.

Mi-e tare dor de dânsa,
Şi dor o să–mi fie mereu,
Căci ea este
Un înger păzitor al meu.

poezie de Vladimir Potlog (25 octombrie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

FCSB e Steaua

La un semn, deschisă-i calea spre peluza roş-albastră
Şi în bubuit de tobe trece galeria noastră,
Tineri purtători de steaguri, steguleţe şi pancarte,
Dar şi oameni mai în vârstă, cu fulare colorate.
E meci mare, nebunie, în tribune-i lume multă,
Cântăm, batem din picioare, vuvuzelele exultă,
Azi, echipa joacă bine, o împingem de la spate
Cu scandări mobilizante, uneori mai deocheate,
Şi avem în repertoriu multe alte ritualuri,
Huiduim, dăm cu petarde, fluierăm şi facem valuri
Şi aprindem fumigene, şi băgăm terenu-n ceaţă,
Până când nu se mai vede nicio urmă de verdeaţă,
Iar apoi strigăm: "Hai Steaua, vrem să câştigăm trofeul!",
(Deşi unii spun că astăzi noi suntem FCSB-ul).

poezie de Octavian Cocoş (30 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mi-e bine, când mi-e rău...

când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu

când e soare, când e nor,
când trăiesc şi când mă mor,
când mă-nalţ, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor

când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e uşor,
îmi apari, dispari în zori

când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău şi-l beau,
îţi aud paşii desculţi,
eşti în mine, nu mă cruţi

când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îmi asum consecinţele şi preţul de plătit pentru alegerile mele, devin cu adevărat liber şi fericit. Alegerile făcute pentru a da bine în ochii altora, pentru a primi confirmare şi validare sunt alegerile care tot timpul ne vor face nefericiţi pentru că din nou şi din nou nu am făcut ce e bine pentru inima noastră, pentru fericirea noastră. Şi dacă noi nu radiem de entuziasm şi fericire, împăcaţi cu ce am ales, ce avem de oferit lumii? Când suntem trişti, abătuţi şi nefericiţi, la ce mai suntem de folos? Şi cui? Nici măcar nouă.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru mama

Aşa cum vrăbiuţa ciripeşte,
Iar ciocârlia cântă-n orice vreme,
Aşa cum guguştiucul gângureşte,
Îmi cânt şi eu amarul în poeme.

Aşa cum ploaia cade ca nebuna
Când norii-astupă zâmbăreţul soare,
La fel plâng ochii mei întotdeauna,
Atunci când gemi şi văd ce rău te doare.

Aşa cum marea este agitată
Atunci când bate vântul cu putere,
La fel şi mintea mea e tulburată,
Că nu pot să-ţi aduc o mângâiere.

Aşa cum în război cel plin de sânge
Priveşte-n sus şi nu-şi pierde credinţa,
La fel şi eu, când inima se frânge,
Mă rog aprins, ştiindu-mi neputinţa.

Şi-aşa cum luna, cu al ei renume,
Apune, dar rămâne între stele,
Şi tu, când o să pleci din astă lume,
Vei dăinui în versurile mele.

poezie de Octavian Cocoş (28 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Noastră!

Cea mai titrată şi cunoscută echipă românească,
Este Steaua Bucureşti campioana noastră.
Clubul, culorile, stema şi spiritul naţionalist;
Ea este echipa de suflet a oricărui stelist.

În competiţiile interne avem cele mai multe titluri şi cupe,
Iar în cele internaţionale cele mai multe calificări în grupe.
Suntem echipa care în europa a făcut furori,
În data de 7 mai 1986 am ridicat trofeul de campioni.

Un sânge roş-albastru ne curge prin vene,
O bucurie imensă ni se transmite prin gene.
Un zâmbet ce exprimă fericirea noastră,
O singură inimă pentru suflarea roş-albastră.

O echipă frumoasă care va dăinui în veci,
Un sentiment pe care nu ai cum să-l ştergi.
O viaţă alături de Steaua, echipa noastră!
Un spirit stelist ce mereu va avea casă.

poezie de Ovidiu Kerekes (7 mai 2015)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haideţi la joacă, copii!

Oraşe, sate, dealuri şi câmpii,
Toate sunt foarte pline de copii.
Trotuare şi drumuri sunt desenate,
O zi specială pentru fiecare în parte.

Forfotă şi zgomot mare peste tot,
Orice copil mic/mare merită un tort.
Zâmbete, râsete şi multă veselie,
Fiecare copil îşi doreşte câte o felie.

Dulciuri multe pentru fiecare,
Şi multe jucării care mai de care.
Crete, desene, zmee, biciclete,
Role, mingi şi multe trotinete.

Azi e o zi specială pentru orice copil,
Indiferent de vârsta pe care o are.
Toţi oamenii avem suflet de copil,
Haideţi la joacă, sunt jucării pentru fiecare!

poezie de Ovidiu Kerekes (1 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluviul Yangtze – cântec marinăresc

N-o voi mai vedea pe floarea mea de lotus,
Haideţi, băieţi, s-o ştergem împreună!
De pe ţărmul Chinei, gata, mă dau dus,
De trei ori ura pentru noroc şi vreme bună!

Miere dulce de Yangtze cu adieri florale,
Băieţi, valea, să ne vedem de treaba noastră!
Scumpa mea iubită m-a lăsat fără parale,
Sus, haideţi s-o tulim pe larga mare-albastră!

Mi-a cheltuit dolarii sclipitori ca o regină
Haideţi, băieţi, s-o ştergem împreună!
Avea ochii negri, mari şi parcă fără nicio vină,
De trei ori ura pentru noroc şi vreme bună!

Mi-am risipit de dragul ei arginţii puşi deoparte,
Băieţi, valea, să ne vedem de treaba noastră!
Şi cum la cină-n în seara asta nu mai am ce roade,
Sus, haideţi s-o tulim pe larga mare-albastră!

I-am dăruit un pieptene de aur cum altul nu-i, nici n-a mai fost,
Haideţi, băieţi, s-o ştergem împreună!
Gata cu necazurile, ancora-i acasă, sus la post.
Încă o dată ura pentru noroc şi vreme bună!

Suntem copiii nimănui, dar la bord mănânci cum se cuvine,
Băieţi, valea, să ne vedem de treaba noastră!
Rămâi cu bine, lună nouă din Yangtze, rămâi cu bine,
Sus, haideţi s-o s-o tulim pe larga mare-albastră!

poezie de Hamish McLaren din MARINAR CU BANJO, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi fraţi cuminţi

Noi suntem doi fraţi, în casă
Şi nu ne certăm deloc,
Şi suntem tăcuţi la masă,
Şi cuminţi în orice loc.

Avem hamuri, cerc şi minge,
Când pe-afară ne jucăm,
Iar când plouă, ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm.

Şi cu jucării frumoase
Ne jucăm tot amândoi,
Pe când mama nostră coase,
Ori citeşte, lângă noi.

Mama noastră ne vorbeşte
Şi ne mângâie duios,
Iară seara ne citeşte
Ori ne spune-un basm frumos.

Şi ne-nvaţă lucruri multe,
Şi frumoase, stând cu noi,
Şi îi place să ne-asculte
Când vorbim noi amândoi...

Şi în gândul nostru-ntruna
Auzim povaţa ei:
- Fiţi cuminţi întotdeauna
Şi fiţi buni, copiii mei!...

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgomote

Ah, ce bucurie, inima-mi tresare,
Paşii tăi cei repezi se aud în noapte,
Însă e doar vântul, plin de nerăbdare,
Ce suflă pe-alee printre frunze moarte.

Stau şi-ascult şi parcă glasul tău şăgalnic
Blând rosteşte vorbe calde de iubire,
Însă e doar râul ce curge năvalnic
Clipocind la maluri scos uşor din fire.

Sunt surprins că totuşi râsul tău răsună
Undeva departe, în pădurea rară,
Dar e ghionoaia, ce ca o nebună
Ciocăne copacii şi stă solitară.

Dar de data aceasta limpede-i chemarea,
Cât sunt de sonore ale tale şoapte...
Ce dezamăgire, mare mi-e mirarea,
Să constat că-i ploaia care cade-n noapte.

poezie de Octavian Cocoş (29 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp...

Atâta timp cât mai avem o ţară
Şi ştim că locul nostru e aici,
Chiar dacă soarta-i crudă şi amară
Pe-acest Pământ nu suntem venetici.

Atâta timp cât mai avem o viaţă,
Bună sau rea, aşa cum este ea,
Putem să stăm cu moartea faţă-n faţă
Nu să ne-ascundem după o perdea.

Atâta timp cât mai avem onoare
Aşa cum am avut de când ne ştim
Chiar dacă umilinţa rău ne doare
Putem pe toţi în ochi să îi privim.

Atâta timp cât mai avem un suflet
Şi o iubire-n noi de oferit,
Cât ne păstrăm curat al nostru cuget
Suntem măreţi chiar dac-am suferit.

Atâta timp cât nu uităm trecutul
Şi cât ne pasă de acest popor,
Cât ale noastre piepturi îi sunt scutul
Putem avea în faţă un viitor.

Atâta timp cât mai avem speranţe
C-această lume rai va deveni
Indiferent de vremi şi circumstanţe,
După eşecuri ne vom reveni.

Atâta timp cât mai avem o şansă
De a scăpa de-acest destin sever,
Să căutăm cărarea luminoasă
Şi să urcăm pe ea până la cer.

poezie de Octavian Cocoş (11 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

După cum ştiţi fiecare
Mama, suflet mare are
Şi pe-al ei suflet apasă
Tot ce e în întreaga casă.

Şi sufletul ei cuprinde
Orice foc care se-aprinde
În inima celorlaţi,
Când la masă, adunaţi,
Spun de ce sunt apăsaţi.

Mama-i o nemărginire
De speranţă şi iubire
Care-aduce cu-a ei mână
În căminul ei lumină

Ea găseşte oricând putere
Să mai poarte o durere
Într-a pruncului favoare
Ca-n furtuni să-i fie soare
Cu dulci raze protectoare.

Ea poartă-n inima ei
Tot ce sunt copii săi
Şi din orice depărtări
Şterge lacrimi şi întristări

Şi aşterne flori pe cale
Pentru odraslele sale
Simţind ca pe-o datorie
Să le facă bucurie.

În caldul ei sufletesc
Roade dulci, bogate cresc,
Roade de care au parte
Pruncii şi când sunt departe.

Tu eşti opera ce-o scrie
Mama ta cu bucurie
Şi dorinţă luminoasă
Să fii veşnic valoroasă.

Tu eşti rodul mamei care
Trece des prin încercare
Şi prin valea de suspine,
Toate, toate pentru tine
Ca să-ţi fie în viaţă bine.

Mama-i o nemărginire
De speranţă şi iubire;
Nu se lasă biruită
Nici în ultima clipită,
Luptă, luptă pentru tine
Să-ajungi OM, să-ţi fie bine!

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătruns de iubire

Este vară, este soare,
Păsările ciripesc
Inima în piept tresare
Când în ochii tăi privesc.

Cerul este mai senin
Marea pare mai albastră,
De mână cu drag te ţin
Pătruns de iubirea noastră.

Sângele îmi curge-n vine
Simt fiorul cunoscut
Când tu te lipeşti de mine
Şi eu gura ţi-o sărut.

Este foarte cald afară,
Iar dorinţa s-a aprins
Căci nu este prima oară
C-aşa tare m-ai încins.

Şi în mândrul peisaj
Între cer, pământ şi ape
Ştiu că nu eşti un miraj,
Fiindcă-ţi simt trupul aproape.

Seara-acum se lasă sfântă
Se-aprind stelele cereşti,
Însă cel mai mult mă încântă
Că îmi spui că mă iubeşti.

Ne-am topit unul în altul
Plini de senzualitate
Aşteptând să facem saltul
În vasta eternitate.

poezie de Octavian Cocoş (22 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre iad e pavat cu multă iubire şi intenţii bune şi datorită faptului că nu avem înţelepciunea să discernem nu ştim ce e bine sau rău pentru noi şi nu ştim cine suntem noi cu adevărat. Luăm răul şi întunericul, aşa cum ne sunt date, şi care vin la pachet cu iubirea şi lumina. Însă doar noi suntem reponsabili să transformăm iadul în rai, pentru că cei responsabili pentru ce ne-au transmis, de cele mai multe ori, nu mai sunt de mult alături de noi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâu şi pleavă

Atunci când alte naţii
Plecau în Cruciade,
Noi ne păşteam blând turma
Şi compuneam balade.

Când cucereau oraşe
Şi jefuiau poporul,
Cu plugul şi cu boii
Noi ne aram ogorul.

Când îi certau pe alţii
Cu jale şi războaie,
Noi ne lipeam bordeiul
Cu balegă şi paie.
...........................................
Cei ce-au furat par astăzi
Cu inima curată,
Pe noi, poporul paşnic,
Cu degetul ne-arată.

Aşa-i pe lumea asta
Cei ce iubesc gâlceava
Se-aseamănă cu grâul,
Însă în cer sunt pleava.

poezie de Octavian Cocoş (11 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!