Gogyohka

stătea într-o cămară rece
luminată cu lumânări
desena dragoni pe igrasie
foamea îl lăsa fără putere
în faţa contractului nesemnat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

tablou nesemnat -
într-un cuib de vrabie
luna stă comod

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aducea soldaţi

de plumb în valea plângerii
pregătiţi să tragă cu puştile lor
ţinute la subţioară
îi alinia într-un careu
sub zborul păsărilor de fier
care scuipau foc
un fel de dragoni asiatici
teleghidaţi într-o simplă
credinţă că apără valea de plumbul
soldaţilor deşiraţi de spaima
topirii timpurii în cântec

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conducea rapid

dar cu măiestrie dricul în care se lăfăia
sicriul cenuşiu îl ducea pe tottenham court road
prin camden town unde era o scenă drăguţă
cu o tânără subţire înfăşurată într-un steag
britanic stătea în picioare şi strângea în braţe
o pălărie mare şi neagră şi înainte de a conduce
prin cartierul hampstead hearth
o altă fată stătea cu o fustă trasă bine la spate
zâmbea în faţa unei camere de filmare
o rază timidă de soare se strecură pe geam
în căutarea chipului celui mort
ocoli alt cortegiu funerar cu mii de oameni
ce păşeau pe caldarâmul proaspăt spălat
într-o suspectă stare de hipnoză

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stătea abătut

omul de grotă cu ochii undeva
la marginea timpului
relaxat pe o piatră neşlefuită
se gândea să-şi cumpere
un fierăstrău electric
şi-un ciocan din epoca fierului

stătea gânditor cu ochii la tehnologia 5G
în peştera unde s-a retras
după evacuarea forţată
din grota centrală

a plâns aceeaşi lacrimă
după ce şi-a prins gândurile
într-o capcană a timpului

recapitula tristeţea de moarte
la marginea spaţiului
în frigul cavernei întunecate

trezit de dimineaţă simţea
cum intră în peştera lui
mirosul de christian dior

stătea abătut omul de grotă
în grota lui fără îmbunătăţiri
şi golul din sufletul lui
era încărcat cu opţiunea
viaţa pe datorie de 5 parale

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

de Revelion -
chelia şefului
luminată de bec

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă infernal

în oraşul atrofiat de galben
şi ruginiu lăsat de toamnă
balta din faţa blocului
se întăreşte din sfert în sfert
de oră şi rânjeşte la trecătoare
priveşte parşiv pe sub fuste
sau rochii într-o nebunie ludică
plouă cu picături murdare
prin oraşul obosit de atâta vară
şi maşinile scrâşnesc din pneuri
când simt carosabilul umed
plouă pisici şi câini şi trecători
fără discernământ curge apa
aproape rece vine pe pământ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în geopolitica asta

şi-a descoperit frigiderul gol puşcă
apoi şi-a băut ceaiul de ayahuasca
cu înghiţituri mici luate fierbinţi
cum sunt femeile din viaţa lui cu părul
pe umeri unde se rătăceau drumeţii
în avalanşa de sentimente bine temperate
ochii păreau că privesc în interiorul
devastat de ceva mai tăios decât o cutie
de suc de portocale cu iaurt aruncat
într-o parte a gâtului gros în lumina
ce-i desena figuri pe podea şi o parte
a patului plin cu farfurii prin care circula
o briză rece strecurată printr-un geam

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

poetul aruncat pe ţărm
desena inimii pe nisip
sorbea marea din priviri
în speranţa că ajunge
la inima marii actriţe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a culcat

fără să facă focul
lângă copacul doborât
de vântul puternic
nisipul îl pişca de faţă
sau de mâini la fiecare adiere
gogoloaiele de scaieţi
umblau alandala prin prerie
pistolul stătea în teacă
teaca la brâu în partea dreaptă
coioţii îl pândeau să adoarmă
să-i mănânce faţa sau picioarele
calul fornăia de câteva minute
whisky-ul contrafăcut îi arde gâtlejul
avea o bucată de carne de bivol uscată
şi o conservă mare cu fasole roşie
trebuia să aştepte ziua
la orizont se vedea fum şi cenuşă
micul oraş ardea după atac
vor rămâne numai pietrele
primii coioţi au început să se apropie
foamea îi făcea curajoşi
ochii alungă umbrele
o bufniţă se aruncă după un pui
de coiot pitit după un cactus
îl extrage repede şi-şi reia zborul de noapte

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era strâns

în gheara sorţii fără milă
o simţea neagră ca iadul
nu avea soluţii
şi dincolo de lacrimi se lovea
de absurdul situaţiei unde
se zbătea în faţa focului
care începea să-l încălzească
gheara stătea să-l zdrobească
aducându-i aminte de tărâmurile
de umbră care se întindeau
lângă el şi dincolo de fiinţa lui
încercase să strige
dar glasul era o şoaptă dincolo
de blesteme ştia că va fi luminat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra

era cât se poate de impersonală
întoarse capul şi-mi vorbi
mi-a copiat imaginea
spunea ceva de freud
cu vocea răguşită de la berea rece
jucase infam un rol
dintr-o piesă de beckett
purta pălărie şi loden
sorbea vânt cu nesaţ
avea faţa stoarsă de soare
ne uitam la dansul uliului
şi simţeam mâna rece a umbrei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în toamna rece
căţel refugiat sub
aripa cloştii

benificiază de
căldură fără plată

tanka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visam

că trăiesc într-o ţară liberă
şi conducătorii nu sunt viermi
sau râme credeam eu în alt vis
conectat la altă dimensiune
unde soarele era gratis pe cer
mă spălam cu apă fără să stau
în genunchi în faţa celor care
şi ei au căzut în genunchi în faţa
stăpânilor stăpânilor mei
inima era străpunsă de iubire
pentru modelul de viaţă intrat
în vigoare odată cu deschiderea
ferestrelor care se jucau cu umila
mea fiinţă când se închideau
sau deschideau şi totul depindea
de visul visat înainte să-i ating
limitele de sclav într-o lume rea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul are faţa luminată, pe când minciuna e plină de bube...

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

plutesc peste marea
calmă-n seara asta
luminată de-o lună plină
la ora mareelor mari
bat la geamul tău

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, şi lângă fântână şedea jos o babă, ghemuită pe nişte zdrenţe de cergă, şi morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeţ, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta şi se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceţi-vă milă şi pomană, măiculiţă, de o biată păcătoasă fără putere!"

începutul de la Calul dracului de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

fereastra ta rămâne luminată
este ochiul care veghează
când îţi dau târcoale
bolnav din dragoste
şi alte vini imaginare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oul stătea cuminte

într-o bombonieră de sticlă
care ne încântă cu drag
parcă ar fi o romanţă cu parfum
de liliac merge lângă gălbenuşul
oului ascuns în albuşul ascuns
în coaja calcaroasă şi te întrebi
dacă e viu sau dacă e mort
cum stă el acolo aparent nemişcat
priveşti hipnotizat minute în şir
eşti convins că e un medicament
pentru acel trup nemişcat dincolo
de sticla unde a fost aşezat
fără ritual cu un destin adevărat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desena

mărul mâncat şi femeia
cu muştarul sărit
se simţea an
tipatic şi lip
sit de u
mor (!?) - tuşă fină
a muştarului sărit -
liebling, sollen wir traurig
oder glucklick sien (!?)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu şi-a dat seama

că e un personaj din roman
când stătea rezemată în coatele
goale şi se uita la castel
de acolo începe praga cea adevărată
ar putea ajunge acolo într-un sfert de oră
academic cum se spune
începând cu acel parapet
este oraşul din ilustrate
a turiştilor
şi
şi a târfelor asistate de peştii lor
acolo este praga pe care prietenii ei
n-o vizitează din multe motive
cu restaurante prea luxoase
pentru cehul venit din tranziţie
luminată orbitor de mii de
de
de proiectoare care spală imaginea veche
praga asta e de neînţeles
şi
şi nici nu simte vreo dorinţă să-l înţeleagă
chiar o oboseşte privindu-l
în oraşul ăsta a trăit kafka
şi l-a urât din toată fiinţa lui
se uită
se uită
şi-i vine să strige din adâncul fiinţei
să ţipe cu putere: vreau un amant!
şi trupul ei simte nevoia asta

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!