
Neamul omeniei
Ca un izvor ce își revarsă mana
Făr-a alege buzele-nsetate
Sau ca un pom ce își oferă hrana
Făr-a alege palme-nfometate,
Suntem un Neam, străin de învrăjbire,
Cu bunătatea ca blestem al nemâniei
Și pentr-un pui de șarpe cu iubire,
Incompatibil cu rugina lăcomiei...
Un Neam în suflet cu atâta poezie,
Cu altruismul, ca înaltă bogăție,
Un Neam ce pentr-o pace-ți dă o mie
Și glorios, și ne-ntrecut în vitejie!
Noi nu dorim război! Puterea omeniei,
În lupta de-apărare, o înălțăm ca scut,
Chemând din cer blestemul nemâniei
Pe inimi ce cu ură s-au umplut...
Trimite, Doamne, sfânta bunătate
În inimi infectate cu sângele câinesc
Și fă-i, să nu-și mai afle altă moarte,
Decât într-un război cu sinele-omenesc!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Neam de neam, neică!
Suntem neam de bună spiță,
Dovedit de mii de ani:
Pentru-o simplă mioriță
Trebuiră trei ciobani.
epigramă de Laurențiu Ghiță din Zâmbetoniera (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem
Noi suntem neam de Ion, Mărin și Petre,
Ori alte nume date de bătrâni,
Sunt scrise în ceasloave sau pe pietre
Și-arată veșnicia la români.
Născuți pe vatră și aci rămași,
Păstrând cu grijă glia strămoșească,
Urmașii au lăsat-o la urmași,
Cu testament de limbă românească.
Cu sfatul cum să crească pe ea pâine,
Pe care-o dă cu dragtoste pământul,
Să fie hrana zilelor de mâine,
A celor ce păstrează legământul.
S-o apere în vitejeasca luptă,
De vor veni dușmanii peste noi,
Că vatra noastră-i neîntreruptă,
Având pe ea și pace și război.
Noi suntem neam de oameni înțelepți
Și pașnici suntem, prea cinstiți și drepți.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtăm în calde inimi
Purtăm în calde inimi speranțe și dorinți,
Ce dorm în noi de-a pururi, din moși și din părinți,
Venind din neam în neam, în timp și de departe,
Ne-am rupt din Univers, iar noi suntem o parte,
Cu tainice însușiri, nedeslușite încă,
O apă care curge, tot limpede și-adâncă.
Când ducem peste vremuri, sub bolțile albastre,
Un vis înaripat, făclia vieții noastre.
Purtăm în calde inimi dorințe de mai bine,
În ochi nemărginirea din zările senine,
Cu razele de soare, când în lumini irumpe,
Acele giuvaeruri, bătute-n pietre scumpe.
În timpul ce se scurge, noi suntem ființă vie,
Pe-acest Pământ bătrân, păstrând o mărturie.
poezie de Petre Gigea-Gorun din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui om de neam
Nu se poate, zău, mă crede,
Fără de cusur un om.
Eu nu-s om de neam, se vede,
Iar tu nu ești neam de om.
epigramă de Ion Ionescu-Quintus din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam și în neam.
David în Psaltirea
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea izvor...
Iubirea noastră, neam de neam,
A fost ca florile pe ram,
Unse de Domnul cu lumină
În dilatarea de retină.
S-au răsucit, s-au mângâiat,
Pe stelele țesute-n pat
Și au crescut la rândul lor
Alți muguri pentru nou fior.
S-au împlinit și au rodit
Polen din versul neșoptit,
Din versul crud intrat sub zare
Cu rodii, cu semințe rare.
Acum în iarna terminală,
Un fulg din magie carnală
Întoarce dragostea izvor
La Dragobete, în pridvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Românii, un neam pornit în pribegie. Neam fără țară. Rătăcesc prin lume ducând cu ei dorul de țară și de neam.
Dumitru Delcă (decembrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul trezirii neamului românesc
Venit-a timpul de trezire.
În lunga noapte adânciți
noi am uitat de nemurire.
Deschideți ochii, vă treziți!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Ne ierți Zamolxe, zeu slăvit!
Duși de restriște te-am uitat!
Dar astăzi știm c-ai revenit,
din foc și piatră ne-ai creat.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Glia română ne e sacră
ne-a fost lăsată de strămoși.
Trăim în vechea noastră vatră,
noi suntem oamenii frumoși.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
La zei și zâne-om ridica
noi vetre, temple și altare.
Zamolxe se va bucura!
Vom ști că sufletul nu moare!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Din rădăcina strămoșească
ivitu-s-au tulpine noi.
De-a pururea o să rodească
în inimi suflet de eroi.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Lumea va ști că suntem drepți.
Că neamul nostru românesc
este poporul de-nțelepți.
Noi suntem cei ce se iubesc!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
La timpu-acesta de trezire
noi vom rămâne înfrățiți
Cu zei și zâne-n nemurire!
Deschideți ochii, vă treziți!
cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (18 octombrie 2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din neam în neam...
Din neam în neam ai răspândit Lumina
Nicicând nu ne-ai lăsat să rătăcim
Ne vrei imaculați precum hermina
Spre-a Ta răsplată, cu râvnă, să pășim.
Zilnic se-arată aceeași bunătate
Același ești și-n faptă și-n cuvânt
Al Tău mesaj din adâncimi ne scoate,
Din grota tenebrosului mormânt.
Un gând răsare la răsărit de soare:
Din nou vei cerceta al nostru trai
Să nu ne frângă neplăcuta întâmplare,
Să stăm cu Tine, slăvite Adonai.
Din neam în neam decretele-Ți transmise
Ne-au dat elan pe drumu-ntortocheat
Nicicând n-ai apelat la jocuri de culise
Ci doar călăuziri spre Rai ai dat.
Atâtea generații Ți-au savurat iubirea
Și n-ai lăsat năpasta să-nfrângă sacrul dor
La toți ai Tăi le-asiguri fericirea
Din vale să-ntrevadă edenicul Decor.
Din neam în neam Ți-ai arătat puterea
Stăpân ai fost, Stăpân vei fi în veci
Dovada cea mai clară este Învierea
C-ai vrut spre ființele umane să Te-apleci.
Și azi trimiți din Slavă revelații
Ca-n vremi străveci reverși iluminări
Și-atunci când viața creează complicații
Ne-mbraci, duios, în har și-n vindecări.
O, nu-s cuvinte să descrie adorarea!
Nălțăm recunoștință știind că o primești
Suntem ai Tăi, nu părăsim cărarea
Că-n orice clipă, pe drum, ne însoțești.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (4 mai 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare
Mă închin pios, la tine, azi, patria mea,
Ca la o sfântă Catedrală
Și rugăminte fac către Hristos,
Poporul nostru de veacuri să nu piară!
Îngenunchind la sfânta glie,
La neamul nostru risipit pe roți,
Iar la altarul Sfânt al demnității
Cultura noastră este stâlp și temelie,
Strămoșul nostru Eminescu
Cu versul Sfânt al libertății...
Iar tricolorul, veșmânt Sfânt,
Stropit cu sânge, smirnă și tămâie
Pe toți ne apără ca neam
Și Sfântul imn "Deșteaptă-te, Române"
Iar mărturii de glorie și neam,
Eroi ai Evangheliei dreptății,
Iar mir îi sângele celor care zac,
Al nostru Decebal, preasfântul dac.
Iar la Brâncuși mă închin cu dor,
Tu, Patriot, de țară iubitor,
Mărturie e piatra de granit,
Preasfânta ta Coloană Infinit.
Popor al meu, izvor de mir,
Ce ne botează Dunărea, precum Hristos în Iordan,
Mă închin pios și cu recunoștință
Viteazului și dârzului meu neam!
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Neam năruit noroi neexplorabil
Nadir nociv, nemernici nemurind,
Nervism nestins, nababi neosteniți,
Naziri năuci, norod năpăstuind,
Neam năruit nemeși neisprăviți.
Năvârlioase neguri năvălesc,
Nebune, necurat nepristănite,
Neghine neculese ne năimesc,
Neam năruit năpârci neostoite.
Năvlegi nativi, netrebnici neuroni,
Normalizând năravul netratabil,
Neobaronii nasc neobaroni,
Neam năruit norod neavuabil.
Nedumnezeu, netot nietzschenian,
Neploditor, nedrept, nefrecventabil,
Ne năpădești nedrept, neronian,
Neam năruit noroi neexplorabil!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea unui Neam față de el însuși și prezența unui Neam în lume și în Istorie se dovedește prin unitatea cu care, în ceasurile de încercare știe să-și afirme cugetul și voința nestrămutată.
citat din Ion Antonescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Comunismul e o utopie...! E cel mai greu blestem ce a căzut pe neamul românesc! Viitorul o va dovedi. Pe noi o să ne terminați, dar veți fi blestemați, din neam în neam, de copiii și nepoții voștri, cărora le-ați închis ochii de dragul unei idei sortită eșecului! Noi cei de aici vă iertăm, dar istoria nu iartă!
Alexandru Ghica în ultimul cuvânt adresat judecătorilor după a doua condamnare
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie, poți!
Femeie, tu poți tot, perfectă plăsmuire,
Doar c-un surâs trezești spre nemurire,
Doar cu o lacrimă înalți o mănăstire
Și visele-ntrupezi doar cu iubire...
Femeie-zee, naști izvor de zile
Și asfințitului tu arcuiești sprânceană,
De vrei, cu un sărut, ștergi pata lui Ahile
Și stânca muți din loc, cu umărul de Ană...
... un suflet împietrit, o minte rătăcită
Revarsă astăzi fricile pe noi...?
Femeie, încălzește-i inima răcită
Și ogoiește-i pofta de război...
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă de soare
Sădește lacrimă de Soare pe chipul mamei - vis și zbor -
Înger din sete de lumină, poem născut din adevăr...
E vară-n suflet și lumina se-mparte-n inimi creștinește...
Liana netezește calea și drumurile ne păzește.
E astăzi blândă adiere, un fluture, semn al dreptății,
Simbolul de purificare pe culmile eternității...
E curcubeul peste care, revarsă flori de liliac
din cupa florilor, lumina... E neam din neamul geto-dac...
E libertatea și unirea cu dragostea de neam. Ea e
Pe veci, eterna bucurie, e infinita dragoste...
Ea luminează astăzi drumul etniei macedoniene,
Lucind, simbol solar, în imnul nepieritoarelor însemne.
Este a treia sărutare lipsită de trădări și fast,
E-n amintirea tuturora, căci pe vecie ne-a rămas.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Glas de veacuri
Lacrima acestui neam, mult mai grea decât pământul,
Arde în flacără la Putna
Pentru Țara Românească ce-i de-un neam - și este una.
tristih de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de Patriotism - Revista Constelații Diamantine, martie 2018
Adăugat de Gigi Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
- neam
- Neam: alianță de oameni care se simt formând un tot.
definiție clasică de Oswald Spengler
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru arbore genetic (sonet)
RUGĂ PENTRU ARBORE GENETIC
(sonet eroilor războiului)
Trimite, Doamne, Lumina divină,
Din făclia Învierii desprinsă,
De spirit viclean să nu fie stinsă
Prin noaptea minții, când moartea domină.
Mai lasă poarta Raiului deschisă,
Pacea pe Pământ din el să revină
Pe timp de război și în veci să țină,
Cât flacăra vieții este aprinsă.
Spulberă perdea de cenușă ninsă,
Când de sub ea strigă obștea creștină,
De focul armat a nu fi cuprinsă.
Te rog, revigorează rădăcină
Mistuită de fiara neînvinsă,
Ramul de neam mai falnic să devină.
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine/ Editura Libris * Creator (2019)
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu este cel mai mare trezitor de conștiință națională. Asemenea luminător de grai s-a ridicat cu toată ființa sa în fața zeilor, la învierea vieții din pământ. Și astfel a rămas în marele neam al geților. I-a fost dat să trăiască și să moară ca un izvor de mântuire pentru acest neam din care el s-a ridicat.
Ștefan Radu Mușat
Adăugat de Ștefan Radu Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sinceritate
Rude puse sus nu am
Și-altă față clerică,
Fiincă n-am fost neam de neam
Ușă de biserică.
epigramă de Georgeta Vătavu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!