Poetul îşi ţine ochii deschişi asupra lumii, gata să transforme într-un bob de lacrimă în care se văd toate păcatele ei pământeşti.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poet trebuie să aibe întotdeauna ochii deschişi deasupra lumii; aşa poate fi un bun obseravator: iată cum se naşte o poezie patriotică bună. Iar Adrian Păunescu a reuşit acest lucru.

Ştefan Radu Muşat în '' Să nu-l uităm'' - Un proiect cultural în memoria lui AP în cadrul Asociaţiei Scriitorilor Academu (2014)
Adăugat de Nicoleta Munteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poet trebuie să aibe întotdeauna ochii deschişi deasupra lumii; aşa poate fi un bun observator: iată cum se naşte o poezie patriotică bună. Iar Adrian Păunescu a reuşit acest lucru.

Ştefan Radu Muşat în '' Să nu-l uităm'' Proiect cultural în memoria lui AP în cadrul Asociaţiei Scriitorilor Academus B (2014)
Adăugat de Nicoleta Munteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul este ultimul visător al lumii care reconstituie visele abandonate ale celorlalţi oameni.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am obişnuit

M-am obişnuit să dorm cu ochii deschişi,
De spaimă să nu fiu luat prin surprindere,
Să am controlul meu asupra lumii
Până în ultimul moment.

Ca un far care nu vrea să se stingă ziua
Ţine orizontul mării mereu
În magia unei priviri disperate.

Te rog să-mi închizi uşor
Pleoapele atunci,
Ce-a fost de văzut am văzut!
Să tragi cu grijă aceste obloane fine
Peste ochii mei obosiţi.

Sper să fie cât mai târziu
Cândva, într-o noapte cu multe stele
Şi cu salcâmi înfloriţi.

poezie celebră de Marin Sorescu din Puntea (Ultimele) (1997)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lectura îţi lărgeşte mintea, iar o minte largă e un soi de lumină a tuturor minunilor pământeşti pe care ţi le poate oferi viaţa.

Ştefan Radu Muşat în Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Michelangelo - un petic de culoare ce avea să orbească ochii lumii de atâta frumuseţe pe care el a redat-o oamenilor dintr-un vis dumnezeiesc.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Adrian Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul e un cuvânt nescris din care se aude timpul cum alunecă pe hârtie.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Adrian Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Neptun

Toate femeile lumii coseau plaja, întorceau valurile,
le puneau
la uscat în căpiţe
în care doar una singură dormea,
una singură sprijinită în coasă, ca pe Bârgaie
sub pălării de paie
ochii ascunşi ai mormintelor:

căpiţe de piatră,
stabilopozii sub care guvizii furau nada, dealuri
întinse pe ape, lovite de vânt
ca în cârciumi de sare ocnaşii care-şi fac cupe din
palme
şi beau

numai el să nu bea, oare,
- taci şi lasă-mă să-l beau -
într-un dialog mut cu paharul de bere
la care nu s-ar fi uitat altădată ca după o zi de co-
să, plaja
mirişte cu maci ofiliţi,
femeie cu femeie,
patului snop -

apoi
toate femeile lumii plecau la casele lor,
unele după lâna de aur, pe mare,
altele în munţi,
cele mai multe în ochii deschişi,
vise care nu se vor încarna niciodată -

cum pentru ele să-ţi dai viaţa ta toată,
taci şi lasă-mă să beau...

poezie de Gellu Doria din revista "Hyperion", nr. 7-8-9/2009 (12 iunie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emil Botta, actorul poeziei româneşti şi al măştilor teatrale, rămâne simbolistul perfect al actului poetic consumat până la apogeu pe o scenă improvizată în numele toamnei. Poetul singurătăţii şi al sensibilităţii profunde, şi-a jucat propriul rol în mijlocul frunzelor moarte, pe scena "bătută de novembre". Mereu "mistuit de un dor fără saţiu", poetul – artist a stins dorul frunzelor de verde într-un cult al pământului.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Poezia ca o piesă de teatru: Să ne amintim de Emil Botta, Asociaţia Scriitorilor Academus - Bucureşti (24 iulie 2017)
Adăugat de Florina Popescu - Blaju
Comentează! | Votează! | Copiază!

poetul mereu
visând cu ochii deschişi -
o poezie

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S i n g u r ă t a t e – să mori îngropat de zile sub ochii lumii şi nu te vede nimeni nici pe lumină nici pe întuneric.

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crisalida

cât de adâncă
şi plină de molii
e noaptea
când eu îmbrăţişez
un arbore
gândind că-mi iau seva
din rădăcinile lui
între noi latră
câinii zăpezii
şi muşcă profund
din prima sclipire a lunii
peste un timp îngheţat
eu mă leg de acelaşi copac
şi visez cu mult mai departe
tu dormi cu ochii deschişi
într-un alt cer
sicriu-crisalidă
nepăsător
la toate durerile lumii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că teatrul are îndatorirea sacră de a propovădui o limbă "ca un fagure de miere", cum pe bună dreptate, spune poetul. Noi suntem nu numai dascăli întru viziunea amplă, dialectică, pătrunzătoare asupra lumii, ci şi dascăli de vorbire românească curată, fără "băşcăliile" şi "şmecheriile" care au pornit să cam abunde pe scenele lumii: e un fenomen care, la noi, mai este încă ţinut în frâu, dar care pe alte scene ale lumii (căci fenomenul e, din păcate, mondial) abundă cu o violenţă scabroasă de-a dreptul îngrijorătoare. De aceea, e bine să nu se uite – şi noi, la Naţional, facem mereu efortul acesta – că de pe scenă cuvintele, frazele, frânturile de frază ajung pe stradă, sunt preluate în vorbirea obişnuită, devin limbaj curent.

Radu Beligan în Almanah "Convorbiri literare", "Întâlniri memorabile - Radu Beligan"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul orbecăie în drumurile sale lumeşti pentru că ochii trupului său sunt mai deschişi decât ochii sufletului.

aforism de Cînepă Ştefan din Dumnezeu este lumina conştiinţei noastre, Temniţa Minţii
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mică lacrimă

Eu am o lacrimă în ochii mei,
Cu mâna vreau să o pot şterge,
Că vreau să te păstrez în ei
Şi dorul meu de tine ar plânge.

Cu tine-n ochi şi chear în suflet
Iubirea ta n-o pot atinge,
Iar ochii mei vor fi mai trişti
Şi-n veci nu vor mai plânge.

O lacrimă de-a ta de-ar fi,
Acolo gândul meu l-aş ţine
Şi-un gând în inimă ar înflori
Ca atunci când eram cu tine.

Ţi-aş da căldură, dacă vrei,
Că am sufletul fierbinte
Şi dor cu linişte în ochii tăi
Aşa ca tu să mă ţii minte.

poezie de Eugenia Calancea (24 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel ce se răzbună va cunoaşte răzbunarea Domnului, a Celui ce va ţine socoteala strânsă a tuturor păcatelor lui. Iartă-i aproapelui tău nedreptăţile şi, atunci când te vei ruga, păcatele tale iertate vor fi. Dacă un om ţine mânie pe un altul, cum poate să-I ceară Domnului vindecare?; el n-are nici o milă pentru alt om, aproapele său, dar pentru păcatele lui se roagă cu lacrimi! El, care nu-i decât carne, el zilnic poartă pică: cine-i va ierta păcatele?

Isus Sirah în Ecclesiasticul, 28:1-5, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diplome pământeşti

Să te convingi că eşti, că trebuieşti,
oamenii-au inventat nişte poveşti
şi ţi-au dat un motiv ca să trăieşti
-nişte hârtii... diplome pământeşti.

Orgolii, competiţii nebuneşti
îţi iau dreptul la viaţă, -mbătrâneşti,
muncind pe brânci, te şi îmbolnăveşti,
tot adunând... diplome pământeşti.

Pierzându-ţi timpu-aşa, din dinţi scrâşneşti,
crezând că viaţa o să-ţi îndulceşti,
dar totu-i vis şi fum şi... te-amăgeşti,
tot poftind la... diplome pământeşti.

Cu trup pierdut, te-ndrepţi spre lumi Cereşti,
cu Fiul te-ntâlneşti şi Îi cerşeşti
să Îi prezinţi diplome pământeşti,
dar El le vrea pe cele... sufleteşti.

Vădit uimit, îndată te mâhneşti,
zadarnic tot încerci să-L linguşeşti!
Ce-ţi cere El, demult nu mai găseşti,
de când vânai... diplome pământeşti.

O nouă Viaţă Vie-acum trăieşti,
începi să-nveţi ce-nseamnă să IUBEŞTI,
te rătăceşti prin cete îngereşti
şi uiţi de... diplomele pământeşti...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cartea de copii se regăseşte partea neatinsă a lumii; aici timpul n-a trecut şi toate zilele copilăriei au fost trecute în registrul soarelui.

Ştefan Radu Muşat în Cartea românească pentru copii, încotro?, Armonii Culturale 2012 (februarie 2012)
Adăugat de Nicoleta Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochii deschişi

închide pleoapa lumii
trage noaptea peste noi
să-i răsfoim prefaţa
lângă zâmbetul tău
viaţa rămâne cu ochii deschişi
piscuri fără anotimpuri
foşnet fără trup al cuvintelor

lângă ele rămânem copii şi după spectacol
mâine lumea va începe din alţi sori
cu o mână culege lumina
cealaltă prelungită în mângâieri
în loc de degete

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgul de zăpadă este lacrimă de stea albastră.

aforism de Ştefan Radu Muşat (decembrie 2010)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!