
frunză cu frunză
cu umbra aurită
nucii cei bătrâni
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

frunză cu frunză
pe negândite toamna
lasă loc iernii
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

merele în pârg -
o frunză semn la basmul
Prâslea cel voinic
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză verde și-un smarald
Frunză verde și-o lalea,
ce spectaculoasă-i viața mea
Când urmez a înțelepciunii stea!
Frunză verde, bob de grâu,
Îmi țin poftele în frâu
Și îmi pun zâmbind al răbdării brâu!
Frunză verde și-un smarald,
Îmi păstrez sufletul blând, cald
Și în apa frumuseții eu mă scald!
Frunză verde și-un cristal,
Galopez pe al victoriei cal
Și ajung mereu la al fericirii bal!
Frunză verde și-un safir,
Cu fugiții nu dau bir
Și port al curajului trandafir!
Frunză verde și-un rubin,
De forță îmi e gândul plin
Și rapid iubire eu obțin!
Frunză verde și-un cais,
Le amintesc oamenilor de paradis
Și îi ajut la îndeplinirea magnificului vis!
poezie de Michelle Rosenberg (26 septembrie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă cinică
Eu cad frunză
tu cazi frunză
el cade frunză
Ea taie frunze la câini
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada renunțării
Lăsatu-m-am de stăpâni
Și de flori și de ciulini
Și am trecut între bătrâni
Ca să tai frunză la câini.
M-am lăsat de iarba verde
M-am lăsat de ce n-ai crede
Și am stins în ochi lumini
Ca să tai frunză la câini.
Am lăsat speranțe vagi,
Am urât pe toți cei dragi
Și m-am ascuns de vecini
Ca să tai frunză la câini.
M-am lăsat de mine-n mine
Am uitat ce-i rău, ce-i bine
Și mi-am pus lanțuri la mâini
Ca să tai frunză la câini.
M-am lăsat de ce-i plăcere
Chiar de of și de durere
Și tot număr săptămâni
De când tai frunză la câini.
M-am lăsat de calea bună
Și-am trăit mult în minciună
Și-mi socot anii străini
C-am tăiat frunză la câini.
M-am lăsat de noaptea grea
Și de deal și de vâlcea
Și-am plecat printre străini
Ca să tai frunză la câini.
De din zori și până-n noapte
M-am lăsat de-ascultat șoapte
Și m-am smuls din rădăcini
Ca să tai frunză la câini.
Lăsatu-m-am de iubit
De frumos și de urât
De dureri și-amărăciuni
Ca să tai frunză la câini.
Ce am sperat și ce-am voit
Ce-am dorit și-am plănuit
Am lăsat de azi pe mâni
Ca să tai frunză la câini.
Am trecut între bătrâni
Și am stins în ochi lumini
Și m-am ascuns de vecini
Și mi-am pus lanțuri la mâini
Și m-am smuls din rădăcini
Am plecat printre străini
Ca să număr săptămâni
De când tai frunză la câini.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobetele -
doi bătrâni își înnoiesc
jurămintele
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinți vitregi
Frunză verde de ce vrei
La copii așa țin ei
Cu ține lupul la miei
Frunză verde de hiadă
Îs de ăia puși pe sfadă
Aruncă copii în stradă
Frunză verde de sadea
Le place numai să bea
Și să facă viața grea
Frunză verde de ce poți
Se remarcă dintre toți
Așa mari tâlhari și hoți
Frunză verde tărăboi
Așa țin și ei la noi
Cum ține lupul la oi.
poezie de David Boia (25 martie 2015)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!
Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pas in pas,frunza in frunza
Treci pe lângă mine tăcut
Uiți ținta. O atingi cu vârful buzei
Pas în pas, frunză în frunză așterni
Vânt de gând alunecă-n palmele mele
Să fi fost oare părere?
Sau poate o lumânare aprinsă,
Tăiată în clipa strălucirii?
O singură dată suflând s-a stins.
Repetabilă singurătate eu, lumina,
Tu, plecând pas în pas, frunză în frunză
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
O frunză se lasă purtată de adierea vântului, fără a se opune. O frunză știe că viața o conduce unde este locul potrivit pentru ea. O frunză este liberă.
citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

șir de căpițe -
în crucea zilei umbra
sus pe prepeleci
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză de toamnă
Toamna, un tablou arămiu
Când fiecare frunză căzută
Se pierde definitiv în pustiu
Cu tot cu povestea avută.
Toamna, un trist recital
La care o frunză suspină.
Când după ultimul ei bal
Dispare în a nopții surdină.
Toamna, expoziție de pictură
În care minunata frunză
Destinul nemilos îl îndură
Să se transforme într-o muză.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit.
Ieri iubita mi-a spus târziu-
Vezi tu codrul cel veșnic viu
Vara noastră se va sfârși
Când galben de tot va fi.
Codrul verde și-adânc era
Și-avea umbra de catifea
Și-n tot codrul, sub cerul clar
O galbenă frunză doar.
Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Și-n ea mă lovi căzând.
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit...
Ai... frunza galbenă
Ai... glasul tău
Ai... frunză galbenă
Ca visul rău...
poezie de Dan Verona
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

fânul pe stoguri -
în crucea zilei umbra
jos sub prepeleac
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă
Mi-e dor de tine frunză verde
Din primăvara ce s-a dus,
Mi-e dor de tine și se vede
Că-s ofilită spre apus.
Mi-e dor de tine frunză verde
Și de mai crede doar puțin,
Ai înverzi în iarna unde
Eu am albit și-am părul lin!
Te rog, revino frunză verde,
Ajută-mă să fiu copil
Și te-oi uda cu apă rece
Și ți-oi cânta un vesel tril!
E toamna mea în multe ape
Și-s în noroiul ăstei vieți,
Te rog, revino frunză verde,
Ridică-mi mările de poți!
Mi-e dor de tine frunză verde,
De primăvara mea cu flori,
Aș vrea să vii și nu mă pierde
În tainicele tale zări!
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonată pentru înger și frunză de nuc
Știu, străzile orașului, pietruite cu lacrimi,
pe mine m-au dorit - mereu - să stau
în cumpăna intersecției!
.
Ah, răscruce-cruce!
pe brațele tale nu voi merge
cât pot alege să calc
aerul ca pe-o claviatură
clapă după clapă până-n
piscul acestei călimări
.
Uite! Cerul e jos și violet!
are în pântece
noaptea venindă pe care
o va arunca peste ținut precum
azvârle-o gigantică sepie - cerneala-i.
.
Abia deasupra cerului e livada de nuci,
rotundă ca un cadran de ceas.
.
Când am intrat, se petrecuse deja
miracolul de culoarea mierii; nucii
născuseră deja păsări...
Acum își înmuiau ritualic degetele-n argint
pregătindu-se să cânte răscolitor
"Sonata pentru înger și frunză".
.
Înțelesesem asta dinaintea ridicării cortinei.
Ca o ființă surdă la înălțimi - înțelesesem!
.
Pentru voi cântă nucii?
Pentru voi, cei ce auziți aceleași șoapte?
Pentru voi, cei care-mbrăcați în vorbe, umblați
pe-aceleași cărări de pământ?
.
Oh, da, acum știu!
pentru voi, cei ce
încă vă hrăniți cu foșnet subțire de frunză,
cântă - nucii văzduhului!
.
Numai eu
grea de cuvinte
curg din clapă-n clapă
dincolo sunetul întomnării.
_ _ _.
În acest oraș ploios
Sfânta Vineri trece pe-nserat
prin fiecare răscruce,
purtând pe tălpile goale
mirosul crizantemei scuturate
de curând
sub îngeri, sub livadă și sub
deșertăciunea aplauzelor.
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
frunză de frunză
în vârtej legănate
al vieții valuri
haiku de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!

frunză cu frunză
doar toamna îmi numără
deziluziile
haiku de Costel Zăgan (noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai cade câte-o frunză...
Mai cade câte-o frunză ruptă,
Din pomul și așa prea gol
Și în căderea ei foșnită
Mor visele strânse în stol.
Mai cade câte-o frunză verde,
Copacul este întristat,
E-atât de gol că nu ai crede
C-a fost cândva cel mai bărbat.
Mai cade și câte o creangă,
S-a rupt din uscăciunea ei,
Lăsând coroana prea beteagă,
Lăsând mai rare flori de tei.
Mai cade câte-o frunză udă,
Înlăcrimate dimineți,
Vântul când trece nu ascultă
Povestea ei cu ochii beți.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurești
în copaci
frunză cu frunză
apoi de ce toamnă
lași vântul să le smulgă?
gogyohka de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!